Semne de carte și biblioteci
S-a născut la Voronej, Rusia, la 10
octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătați. Copilăria și-a
petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare
de grâne, iarbă și flori", "în cea mai adâncă liniște a
câmpiei".
În anul 1881 a fost înscris la gimnaziu, dar, fără a
termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său
mai mare. Sărăcia, care a atins și conacul, l-a obligat să parăsească în anul 1889 cuibul
familial. Avea 19 ani.
A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a
apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A
continuat și după aceea să cânte frumusețile naturii, cu simțul rafinat al
omului format la țară.
Obține "Premiul Pușkin" pentru
culegerea "Cad frunzele" (1901) - exemplu de perfecționare a formei
poetice clasice, proprie marilor maeștri din secolul al XIX-lea. Publică și nuvele
timpurii, despre satul sărăcit și conacele decăzute. Face cunoștință cu Maxim
Gorki care îl susține în încercarea de a colabora cu Editura
"Znanie". În povestirile lui se accentuează problematica socială.
Crește totodată măiestria sa artistică. "... a început să scrie așa o
proză - notează Gorki - încât dacă se va spune despre el că e
cel mai bun stilist al contemporanității - nu va fi nici o exagerare".
Multe dintre scrierile sale înfățișează destrămarea Rusiei patriarhale,
moșierești și țărănești, în condițiile dezvoltării relațiilor capitaliste.
A fost primul scriitor rus, laureat
al Premiului Nobil pentru Literatură, în anul 1933.
Moare la Paris în 8 noiembrie 1953,
la vârsta de 83 de ani.
P.S. În colecția noastră:
"Антоновские яблоки" (Москва, 1975); "Господин из Сан -
Франциско" (Москва, 1980); "Чаша жизни" (Кишинев, 1983); Рассказы (Москва, 1983); "Жизнь
Арсеньева" (Москва, 1987).
Rugăciune
Mie dă-mi ani ursuzi de uitare,
Năduşeală, căldură, nesomn,
Pruncul blînd şi amicul, ce-are
Cîntul tainic-comoară de Domn.
Astfel eu, după zile amare
Pentru-a ta liturghie mă rog,
Umbra sumbrei Rusii în schimbare
Nour fie în slavă de foc.
(Tălmăcire, Traianus)
