Veșnicia s-a născut la sat sau Vornicel la nunta badei de Victor Dumbrăveanu

Veșnicia s-a născut la sat. Acest aforism al lui Lucian Blaga este foarte sugestiv in contextul in care Victor Dumbrăveanu ne introduce în viața efervescentă a unui sat de lînga Răut, Alunelul, acolo unde găsești oameni curați la suflet. Satul reprezintă tot ceea ce simțim noi, iubim, iertăm, suferim. Aici timpul s-a oprit în loc, n-are puterea să șteargă amintirea strămoșilor noștri, a tradițiilor noastre. E locul unde dragostea e vie și credința neclintită. Victor Dumbrăveanu este un patrunzător al sufletului copilului. Pătrunde ușor în psihologia copiilor, vorbindu-ne mereu din interiorul ei, oferindu-ne lecții de curaj, cinste, prietenie, respect și adevăr. Împreună cu autorul ne întoarcem la acea lume de basm, copilăria, o lume luminoasă, blajină, apelînd la o descriere foarte amănunțită a gîndurilor lui Onuț, personajul principal al cărții. Scriitorul francez, Marcel Proust, cuprindea copilăria într-un singur biscuit Madeleine, prăjitura cu nume de fată care-i trezește amintiri din copilărie, amintiri pe care le imortalizează mai tîrziu în În căutarea timpului pierdut. Dumbrăveanu ne trezește amintiri din copilărie prin bucatele tradiționale, fiind și preferatele lui Onuț, legendarele plăcinte și colțunași ai Lelei Natalia, mama lui Fănel. Astfel ne transpune intr-o lume pe care am trăit-o ieri și pe care o chemăm nostalgic în sufletele noastre cu toată ființa, așa cum o face Mihai Eminescu in poezia O, Rămâi... Simt și acum gustul bucatelor  desăvîrșite ale bucătăresei din Peștera... Prin prezentarea imaginii învățatorului în cartea Vornicel la nunta badei, autorul își exprimă recunoștința față de acel care te definește ca om. Învățătorul apare, ca un sfînt dintr-o icoană veche, cu chip blajin, cu ochi limpezi, de lacrimi si lumină, amintindu-ne de poezia Dascălul de O. Goga. Este imaginea învățătorului de altădată care transmitea acele stări de spirit esențiale pentru formarea unei personalități integre.

E o carte de suflet, de aceea îndemn pe toți părinții împreună cu copiii lor să citească această carte minunată. Să nu lăsăm să se aștearnă praful pe această poveste în care ne regăsim fiecare dintre noi. E de responsabilitatea noastră să schimbăm destinul cărții, e tot ce-avem mai sfînt...!

Lilia Don-Ciobanu, cititor al Bibliotecii.

 

Întâlnire cu Boris Druță

„Locul cărţii este la bibliotecă” -  Adevăr descoperit de Boris Druţă la Ovidius

Deşi are la activ 16 cărţi, printre care 5 romane şi alte volume de nuvele, poezie, pamflete şi publicistică, scriitorul Boris Druţă, pentru prima dată, s-a întâlnit cu cititorii. O întâlnire organizată de Biblioteca Publică Ovidius. Au venit să facă cunoştinţă cu scriitorul studenţii de la USM, Facultatea de Jurnalism, cei de la Colegiul de Construcţii, Facultatea Construcţii Urbanistice şi amatori de poezie de la Liceul „Mihai Viteazul”. Boris Druţă a fost susţinut de traducătoarea Eugenia David şi ziarista Natalia Pâslaru, cele care i-au îngrijit textual cărţile.

Scriitorul şi-a început dialogul de la negarea a tot şi a toate – că tot ce face el nu este citit, că nu există în Republica Moldova o Uniune a Scriitorilor, care să monitorizeze activitatea scriitorilor, că lipsesc patrioţii în societatea noastră etc., etc., etc.

Deşi, toate aceste negaţii au fost contestate de cei prezenţi. Studenţii de la Colegiul de Construcţii au prezentat două recitaluri de poezie druţiană – unul cu tematică social-patriotică şi altul, cu poezii de dragoste. Iar studenţii de la jurnalism l-au bombardat cu întrebări. E şi firesc, doar aveau în faţă un scriitor talentat, dar necunoscut de ei. Tinerii s-au interesat de activitatea lui, în primul rând, în calitate de jurnalist. Apoi, ca avocat şi  scriitor. Ei au descoperit că Boris Druţă a mai scris şi piese de teatru, dar şi numeroase piese muzicale, fiind cantautor. Viitorii ziarişti s-au mai interesat de familia scriitorului, de relaţiile cu cei 10 copii pe care îi are, de atitudinea faţă de politica ţării şi politicieni, cel leagă de poporul evreu, ce scrie în prezent şi multe altele.

Boris Druţă a mulţumit tuturor pentru această întâlnire constructivă, convingându-se, că de fapt, literatura, ca să fie citită, trebuie promovată şi a promis să revină în faţa cititorilor la prima chemare.

Calendarul evenimentelor

Marţi, 29 octombrie, ora 13.30, la Biblioteca Ovidius va avea loc întâlnirea cu scriitorul, poetul, dramaturgul şi autorul de cântece Boris Druţă. Boris Druţă va vorbi despre cele 16 cărţi, despre activitatea sa, va răspunde la întrebările auditoriului.

 

      Boris Druţă, este în primul  rând avocat. Unii ziarişti l-au numit avocatul săracilor, deşi avocatul consideră că nu este corect spus, el considerându-se avocatul tuturor. El pledează pentru adevăr. Pentru un om mai sărac el poate să ofere gratis nişte sfaturi.

Alţii i-au zis Juristul scriitorilor la Literatura şi Arta. Şi aici e o chestie, fiindcă Druţă disconsideră Uniunea Scriitorilor, de unde n-a primit susţinere, fiind considerat un scriitor mediocru, chiar dacă bănuieşte că nimeni nu i-a citit operele. Şi în sfârşit, este numit Poetul juriştilor.  Boris Druţă a început să scrie de prin clasa a VII, fiind elev la şcoala din satul natal Ineşti, raionul Teleneşti. După absolvirea şcolii, studiază la Facultatea de Drept. Abia după facultate studiază serios scrisul într-un laborator de creaţie. Este discipolul scriitorului evreu Beniamin Cogan. A scris şi editat 5 romane, culegeri de nuvele, de publicistică, poezie şi panfleturi. În total, 16 cărţi editate din banii proprii. A făcut cărţi în tiraje mici, oferind mai mult amicilor. El consideră că un scriitor se naşte cu aptitudini şi că este este dator să aibă un bagaj solid de cuvinte cu care să sflujească Adevărului. În opinia lui, artistul dacă crează doar pentru popor, este ratat din start. El, în primul rând, trebuie s-o facă pentru sine. Un om al scrisului trebuie să-şi formeze de la naştere un cod moral, fără care, n-ar exista în calitate de scriitor.

         Dintre cele mai cunoscute lucrări, am putea menţiona La Ineasca(1989), O femeie îşi caută...pantalonii(1997), Catacomba(1998), Copiii serenadelor, Sarcofagul (2000), Între viaţă şi moarte (2001), Luciana (2002), Madona din Ineasca (2004), Păsări uitate în zbor (2008), Sub steaua lui David, cu  D-zeu, Pandurii tristeţii (2010), Pe insula Şerpilor, Au zburat din pantaloni bărbaţii, Oglinda tăcerii  ş.a.  Boris Druţă mai are scrise două piese de teatru şi două CD-uri de muzică. El este un cant-autor. A practicat scrisul la ziar. Din 1990 este membru al Uniunii Ziariştilor, iar din 1993 şi al Uniunii Scriitorilor. Tată a 10 copii (4 băieţi şi 6 fete) cu care se mândreşte.

La întâlnire sunt invitaţi toţi doritorii.

 

Lecturi cu gust de bucate

Iată-ne ajunși la finele programului de lectură „Copiii Chişinăului citesc o carte” 2013, ediția a VIII-a. Programul s-a încheiat cu o discuţie-dezbatere Recapitulare şi sinteza cărţii, referitor la cartea propusă de către BM “B.P. Hasdeu” spre lectură Vornicel la nunta badei: Poveşti cu întâmplări hazlii şi o nuntă de ciocolată în clasa întâi, de Victor Dumbrăveanu, în cadrul programului  Copiii Chişinăului citesc o carte.

Cu această ocazie am ţinut neapărat să fie invitaţi toţi copiii care au împrumutat cartea  de la filiala “Ovidius”. Activitatea s-a început cu informarea copiilor despre scopul acestui program. Discuţiile au continuat în cadrul activităţii. Astfel, o surpiză plăcută a  venit din partea doamnei  Lilia Don-Ciobanu, mămica lui Grigore Ciobanu, cititor al Bibliotecii. D-na Lilia ne-a mărturist că a lecturat toată cartea cu un deosebit interes, savurând gustul plăcinţelelor şi colţunaşilor adevăraţi, pe care îi pregătea bunica, pe când era şi ea de vârsta lui Onuţ adică de 6-7 ani. Mulţumiri doamnei Don-Ciobanu pentru prezentarea generală  de carte. Masa de discuţii-dezbateri a continuat şi Iulia Guţu, elevă la Liceul Teoretic “Nicolae Sulac”, clasa VI-a; Grigore Ciobanu, elev la Liceul Teoretic“Mihai Viteazul”, clasa I-a; Otilia Vârlan, elevă la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, clasa II-a; Arina Munteanu, elevă la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, clasa III-a; Daniela Usatâi, elevă la Licul Teoretic “Mihai Viteazul” clasa II-a; Lilian Artim, elev în clasa V-a de la “Gimnaziul nr. 53”. ş.a. au avut ocazia să-şi expună părerea despre ce i-au impresionat. Cu ajutorul copiilor, am discutat  şi recapitulat cele mai interesante idei, pe care le-au întâlnit pe parcursul lecturii. Cei mai mulţi dintre ei s-au regăsit  în povestirile autorului, vorbindu-ne despre cazurile asemănătoare întâmplate în clasa I. După activitate, copiii au mai împrumutat o dată această carte. Mie nu îmi rămâne de cât să urez copiilor să culeagă cele mai frumoase învăţături de la personajele lor îndrăgite şi să devină şi mai buni decât ei.

Întâlnire cu nenea Titus

Astăzi, la Biblioteca „Ovidius” a avut loc cea mai haioasă întâlnire a elevilor claselor a două de la Liceul „Mihai Viteazul” (însoţiţi de învăţătoarele Maria Martin şi Aculina Cârnaţ) cu poetul Titus Ştirbu.

Invitatul le-a vorbit copiilor despre cele 31 de cărţi editate, despre primele poezii scrise, despre cine a fost Ovidius şi multe alte amănunte hazlii din copilăria sa. Apoi a recitat versuri scurte, fiind răsplătit cu aplauze şi hohote de râs. Multe din poeziile citite erau cunoscute de copii. La rândul lor, şi copii au recitat din versurile poetului. Titus Ştirbu le-a mulţumit prin autografe.

 

Un nou succes al colectivului Bibliotecii “Ovidius”

La concursul “Cel mai reuşit parteneriat” din perioada lunilor martie – septembrie 2013, lansat în primăvară de Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, Filiala “Ovidius” a obţinut Diplomă de Gradul I pentru realizarea proiectului de parteneriat cu ULIM (Institutul Confucius: Facultatea de Litere, Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială, Facultatea de Informatică şi Inginerie). Scopul acestui parteneriat: intensificarea prezenţei bibliotecii în comunitate, promovarea serviciilor şi ofertelor, sensibilizarea altor instituţii asupra rolului şi  importanţei bibliotecii ca factor educaţional şi cultural. Acest scop a fost atins cu succes de Filiala Ovidius, fiind declarat “Cel mai reuşit parteneriat”, realizat de o filială a Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu”. 

Despre al șaptelea simț și destrămarea URSS-ului, la Biblioteca Ovidius

La Biblioteca ”Ovidius” a avut loc întâlnirea studenților de Colegiul de Construcții (conduși de profesorul Anatol Miron și bibliotecara Tamara Mihalache) și cei de la Colegiul Politehnic (însoțiți de bibliotecara Oxana Anencov) cu scriitorul Nicolae Rusu, pentru a discuta romanul ”Al șaptelea simț”, propus de a fi citit, în luna aprilie a anului curent în cadrul Programului de lectură ”Chișinăul citește o carte” inițiat de BM ”B.P: Hasdeu”. Discuția a reușit.

Autorul a povestit cum a apărut ideia unui asemenea roman, iar studenții și-au împărtășit impresiile. Ca să-i mobilizeze mai mult, Nicolae Rusu le-a citit una din parabolele sale, inițiind, în baza acesteea un concurs de cunoaștere a poeților de pe ambele maluri ale Prutului. Trei studenți dintre cei mai activi au fost premiați cu câte un roman de dragoste (Ploaia de aur). Apoi au urmat întrebările. Auditoriul a fost curios să afle de ce fiind îndrăgostit de literatură, a studiat mai întâi economia și cum își scrie lucrările - cu pixul, la mașina de scris sau la calculator.  Nicolae Rusu a vorbit cum a ajuns să învețe la Politehnică, despre cenaclul institutului și cum a început să scrie proză. Iar de scris, tot timpul a creat cu pixul pe hârtia albă. Așa simte el mai bine cuvântul și doar când povestirea ajunge la ultimul punct, o copie în calculator. Scriitorul a răspuns și la alte întrebări. Mulțumiți de întâlnire, studenții au solicitat să facă o poză împreună cu Nicolae Rusu.

 

S-a stins din viaţă poetul Eugen Cioclea

Pe care tristeţea şi foamea l-a dus în mormânt

Unii zic că ar fi murit de foame, alţii, că de tristeţe. Realitatea e crudă. Poetul a fost găsit mort în propriul apartament, care de ani de zile n-a fost încălzit, iar la aragaz nu   s-a mai aprins focul. Te apucă tristeţea, când într-asemenea hal ne sunt luaţi poeţii...

Eugen Cioclea s-a născut la 4 august 1948, în satul Druţă, din raionul Edineţ (azi, Râşcani), într-o familie de pedagogi. Tatăl poetului, Sergiu Cioclea a fost profesor de română, iar maică-sa Iulia, învăţătoare. Eugen a crescut printre cărţi şi avea de mic aptitudini. După absolvirea şcolii din sat, el îşi face studiile la Universitatea “Mihail Lomonosov” din Moscova, Facultatea de Matematică. Aici se căsătoreşte cu fiica unui şef de secţie de la comitetul central al PCUS. O căsătorie nereuşită, care l-a întristat pe toată viaţa. Revine la Chişinău şi debutează în literatură cu volumul de poezii “Numitorul comun” (3000 ex.). Avea 40 de ani. Peste trei ani, iese de sub tipar cea de a doua carte (“Alte dimensiuni”, 10000 ex.). Cioclea devine poet cunoscut, apreciat în lumea literaturii. Cartea se vinde repede.

Cea de a treia carte, unicală în felul său, se numeşte “Daţi totul la o parte să văd” apărută cu un tiraj de numai 350 de exemplare. Cartea conţine 51 de poeme, la care se anexează o encefalogramă şi radiografia poetului. Preţul unui exemplar este de 111 dolari americani (40 de persoane, înainte de a apărea volumul, şi-au anunţat disponibilitatea de a o cumpăra). La acest preţ, ea devine cea mai scumpă carte vândută în Republica Moldova.

Toate trei volume de carte au fost premiate (două de Uniunea Scriitorilor şi una de Familiei Esinencu).

Eugen Cioclea a fost membru Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi din Româmia.

El a decedat subit la 10 octombrie 2013 şi a fost înmormântat în satul natal.

Dumnezeu să-l odihnească!

 

Informativ

Expozitie de carte

Decada “Oraşul meu”

Chişinăul, capitală europeană, omagiat la Ovidius

 

     Suntem pe  ultima sută de metri ce ne desparte de sărbătoarea Hramul Chişinăului. La bibliotecă se fac ultimele pregătiri informaţional-culturale, în cadrul Decadei “Oraşul meu - 2013”. Studenţii Colegiului de Construcţii (însoțiţi de profesorul de biologie Veaceslav Todeorașco) şi cei de la Colegiul Politehnic, joi,  au avut ocazia să colinde imaginar pe străzile bătrânului şi veşnic tânărului Chişinău. Colaboratoarea Muzeului din Turnul de Apă, azi Muzeul oraşului, Veronica Bârcă a întreprins o excursie virtuală în timp, printre bisericile capitalei, povestind cu lux de amănunte despre fiecare locaş sfânt în parte, expus într-o amplă şi interesantă expoziţie de fotografii “Biserici chişinăuiene”. 

Apoi a urmat surpriza decadei – prezentarea filmului documentar “Chişinău - o capitală europeană”, prezentat de producătorul Virgil Mărgineanu, director al studioului OWH, regizorul şi scenaristul acestui film, Leontina Vatamanu. Soţii Mărgineanu-Vatamanu au povestit despre procesul de creaţie a acestui film. El a fost realizat pe parcursul anului 2011 şi prezintă o trecere în revistă a realizărilor capitalei - incursiune în istorie şi oglindă a Chişinăului actual. Invitaţii au vorbit despre Festivalul internaţional de filme documentare ”Cronograf”, care are loc la Chişinău anual, pe la sfârşitul lunii mai. Întâlnirea de suflet s-a încheiat cu un program liric pregătit de discipolii profesorului de biologie Veaceslav Todorașco şi bibliotecara Tatiana Ambroci                   de la Colegiul de Construcţii. Ei au citit versuri dedicate Chişinăului, au interpretat cântecele capitalei, acompaniaţi de chitare, şi-au expus mesajele lor de felicitare.

 

       Tinerii de la ambele instituţii de învăţământ au plecat de la Biblioteca “Ovidius”, înaripaţi, dornici de a cunoaşte oraşul în amănunte. Ei au menţionat importanţa acestor manifestări, exprimându-şi dorinţa de a reveni în Casa Cărţii pentru noi întâlniri, cu oameni interesanţi şi cu operele lor.

 

Informativ

Decada “Oraşul meu”

Despre Bisericile Chişinăului, arhitecţi, primari şi Hramul Capitalei, la Biblioteca “Ovidius”

Decada “Oraşul meu”, desfăşurată pe parcursul săptămânii la Biblioteca “Ovidius”, constituie o pregătire sufletească de sărbătorirea Hramului Chişinăului” au conchis participanţii la manifestarea de miercuri, 9 octombrie, la care au luat parte elevii claselor a VIII, a IX şi a XI-a de la Liceul “Mihai Viteazul” şi invitaţii de onoare: Veronica Bârcă, colaborator la Muzeul oraşului Chişinău; Valentina Butnaru, preşedintele Societăţii “Limba Noastră cea Română”, părintele Vlad Mihăilă, de la Biserica “Sfânta Teodora de la Sihla” şi doctorul în istorie, Ion Negrei. Tema discuţiei – Bisericile din Chişinău.

La început, dna Bârcă a prezentat o frumoasă expoziţie de fotografii de epocă şi recente, care au imortalizat imaginea tuturor bisericilor din Chişinău, apoi a vorbit despre cunoscutul arhitect chişinăuian Alexei Şciusev, demonstrând pe ecranul alb o colecţie de slaiduri la această temă. Despre biserici şi, în special, despre locaşul “Sfânta Teodora de la Sihla” a vorbit părintele Vlad Mihăilă, abordând şi activitatea arhitectului Alessandro Bernardazzi. Istoricul Ion Negrei  a povestit date captivante despre bisericile Chişinăului, despre cum a fost stabilită ziua Hramului capitalei. În Chișinău după cum au constatat şi comandanţii ruşi, trimişi pe meleagurile noastre în anii de tristă ocupație, că sunt foarte multe biserici şi că moldovenii merg regulat la slujbe, iar în zilele de sărbătoare nu lucrează. 

 Şi dacă în primii ani după război, comisarii aveau ordin să fie loiali cu obiceiurile localnicilor, începând cu anul 1959, când au mai prins la putere, au demarat o campanie de închidere şi demolare a bisericii. A fost o perioadă, când lăcaşele sfinte au fost transformate în depozite, săli sportive, săli de expoziţii, în muzee şi ospicii pentru bolnavii mentali. Despre comportarea noilor stăpâni a vorbit şi dna Valentina Butnaru, îndemnând tineretul să studieze istoria neamului, să meargă la biserică, să se informeze ce înseamnă hramul pentru o localitate. Invitaţii au răspuns la întrebările liceenilor.

Revistă bibliografică

Prezentare de carte “Chişinăul în literatură”

           În cadrul Decadei “Oraşul meu”, la Biblioteca “Ovidius” a avut loc prezentarea cărţii “Chişinăul în literatură”, o antologie a lucrărilor artistice dedicate municipiului, editată în 2011 de echipa Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu”.

La manifestare a participat poetul şi folcloristul Ştefan Sofronovici. El a povestit elevilor claselor a XI-a de la Liceul “Mihai Viteazul” despre Chişinăul anilor 70 şi sfârşitul anilor 80. A citit versuri închinate oraşului Chişinău.

             Despre antologia prezentată au vorbit directorul Bibliotecii “Ovidius”, dna Liuba Ciobanu şi  colaboratorul Ion Borş. Domnişoara Aglaia Iepure a recitat fragmente din poeziile poeţilor, incluşi în această carte (I. Bolduma, E. Bucov, A. Burac, L. Butnaru, I. Căpiţă, N. Slutu-Soroceanu, Ş. Sofronovici, I. Ţurcanu, I. Vatamanu, L. Codreanca, N. Costenco, P. Cruceniuc, L. Damian, I. Proca, A. Roşca, M. Rusu). S-a mai vorbit  despre Chişinăul, văzut de eroul romanului lui Ion Borş “Păcatul”,  în perioada anului 1935 şi cel de după război. A fost prezentat ciclul  de articole din revista “Post Factum” (2004), scrise la rubrica “Străzi de azi şi de odinioară”, semnate de jurnalistul Ion Borş.  Sala a fost amenajată cu expoziţii de carte şi reviste şi o expunere mai amplă de imagini de epocă a bisericilor din Chişinău de la Muzeul de Istorie a orașului Chișinău.  

 

Profesorii în viziunea copiilor ~ Ziua Profesorului

Omagiu profesorului la Biblioteca Ovidius

Vineri, în ajunul sărbătorii Ziua Pedagogului, la Biblioteca „Ovidius” a avut loc o manifestare cultural-artistică, cu participarea Societăţii „Limba Noastră cea Română”, condusă de dna Valentina Butnaru. Oaspeţii bibliotecii au fost: părintele Vlad Mihăilă, de la biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”; Elena Butucel, prim-vice-director al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”; Tamara Cristei, profesor la USM şi la Liceul Academiei de Ştiinţe; Ana Brăiescu, director-adjunct al Bibliotecii Academiei de Ştiinţe; Gheorghe Negru, istoric, profesor universitar, doctor în istorie, redactor-şef la revista „Destin românesc”; profesorul universitar, istoricul Ion Negrei; profesorul universitar, doctor în istorie, Gheorghe Palade; doctorul în ştiinţe Albina Dumbrăveanu; Tatiana Comendant, doctor în sociologie, prorector AMTAP şi psihologul Victoria Comendant; Olga Ciobanu, redactor la Editura „Cu drag”; Victor Ambroci, directorul Liceului „Spiru Haret; Mariana Jitari, profesoară de limbă şi literatură română la Liceul „Spiru Haret; Tatiana Babelev, profesoară de limbă şi literatură română la Liceul moldo-turc; profesoara de limbă şi literatură română Nadejda Pruteanu şi Gheorghe Pruteanu, ex-primar din satul Bravicea, raionul Călăraşi; Lidia Olărescu, profesoară de limbă şi literatură română, secretar la Primăria Gura Galbenei, raionul Cimişlia; Victoria Ghiaur, profesoară de limbă şi literatură română şi Cătălina Ghiaur, elevă la Liceul din satul Tătăreşti, raionul Străşeni; Nicolae Grebincea, profesor la AMTAP, conducătorul ansamblului folcloric “Plăieşii”.

Despre problemele, cu care se confruntă azi pedagogii şi unele soluţii, au vorbit majoritatea invitaţilor. S-au citit versuri şi au fost interpretate cântece de muzică populară. Cu un buchet de cântece au venit şi membrii grupului folcloric de bărbaţi “Plăieşii”, conducător artistic, Nicolae Grebincea. Pedagogilor prezenţi li s-au adus în dar cărţi şi buchete de flori de toamnă.

 

Decada ”Orașul meu”

Capitala în viziunea copiilor

 

 La sfârşitul săptămânii, a luat start decada “Oraşul meu”, dedicată zilei capitalei. Decada a început cu un concurs de desen pe asfalt , numit “Te salut, Oraşul meu”, la care au participat  elevii din clasa a II-a de la Gimnaziul nr. 7 (învăţătoarea Irina Cocu). Copiii veseli, bine dispuşi, în pofida frigului de afara au desenat cu cretă colorată cum văd ei oraşul drag. Învingători au fost declaraţi Andreea Ţugui şi Sofronovici Vlad. Pe locul secund s-a plasat Lanciu Mihaela, iar pe locul trei – Gangan Daria. Copii au primit cadouri din partea bibliotecii.  

 

CALENDARUL EVENIMENTELOR

Stimaţi utilizatori ai Bibliotecii Ovidius!

Între 04.10.2013-14.10.2013, în incinta bibliotecii  se va desfăşura Decada Oraşul meu, cu un program de activităţi preconizate pentru acest eveniment:

04.10. 2013, ora 12.00
Concurs de desen pe asfalt: Te salut Oraşul meu

 04.10. 2013, Ora 12.00 

Vernisaj de fotografii: Chişinăul meu cel mic autor Iurie Răileanu

 04.10. 2013, Ora 10.00

Expoziţie de carte: Un oraş în timp

07.10. 2013, Ora 15.00

Oră de lectură: Ştrengaria autor Spiridon Vangheli

08.10. 2013, Ora 13.00

Prezentare de carte: Chişinăul în literatură

09.10. 2013, Ora 12.30

Vernisaj de fotografii din arhiva  Muzeului de Istorie a Oraşului ”Bisericile Chişinăului”

09.10. 2013, Ora 13.30

Întâlnire cu personalităţi: Întâlnire cu colaboratoarea Muzeului de Istorie al Oraşului Chişinău Dna Veronica Bârcă:  Reflecţii despre arhitectul  Alexei Şciusev

10.10. 2013, Ora 13.30

Întâlnire cu personalităţi: Chişinăul o capitală europeană în viziunea cineaştilor Leontina Vatamanu şi Virgil Mărgineanu (CD ”Chişinăul o capitală european㔄 OWH Studio 2011)

 Reviste bibliografice

08.10. 2013, Ora 14.00

Să cunoaştem  Chişinăul de ieri şi de azi. Cărţi dedicate Chişinăului în colecţiile Bibliotecii ”Ovidius”

10.10. 2013, Ora 13.00
Noi ediţii dedicate Chişinăului publicate de BM ”B.P. Hasdeu”

Sunt invitaţi toţi cei dornici de a cunoaşte istoria oraşului Chişinău!

La mulţi ani de Ziua Profesorului!

Sărut mâna, dascăle iubit

Astăzi, este o zi cu adevărat importantă pentru toţi, fiindcă nu este om, care a făcut cel puţin o şcoală primară, studii superioare, academii, să nu fi avut un învăţător sau o învăţătoare, să-i fi pus prima dată tocul în mână, să-l fi învăţat cu răbdare buchie după buchie, semn după semn, toate începuturile, pregătirile de viaţă. Constat cu rumoare, că toată lumea, de la vlădică, la opincă, au fost cândva şi copiii lor, parte din sufletul lor. Cineva povestea un caz, cum îşi stimează italienii învăţătorii.

Moldoveanul nostru a mers în ospeţie într-un orăşel provincial din Italia, cu oameni simpli şi ospitalieri. Prietenii, la care a venit, au hotărât să-l ducă seara la teatru. Intrase în sală şi aşteptau să se înceapă spectacolul. Într-un moment, toată sala s-a ridicat în picioare aplaudând. Moldoveanul privea confuz în jur. Cortina rămânea trasă, timp mai era până la începere. A întrebat de însoţitorii săi italieni, ce se întâmplă, de ce lumea aplaudă în picioare? La care prietenul său i-a răspuns: „A intrat prima învăţătoare, la care a învăţat jumătate din acest orăşel”. Pământeanul nostru a observat această bătrânică scundă, cu părul înălbit de ani şi a început şi el să aplaude.

Ei, bine. Parcă învăţătorii noştri n-ar merita un asemenea respect? Dăruiţi-le flori, spuneţi-le cuvinte de mulţumire. Şi dacă mai sunt în viaţă, aflaţi cum o duc, fiindcă ei ştiu totul despre noi. Iar dacă s-au trecut din viaţă, depuneţi flori pe mormintele lor. Florile recunoştinţei.

Sincere felicitări pentru toţi dascălii din Moldova şi din întreaga lume. Noi vă asigurăm că vă iubim şi suntem recunoscători pentru că ne-aţi adus de mânuţă, pregătiţi de viaţă. 

ECHIPA BIBLIOTECII ”OVIDIUS”

 

Informativ

Claudia Partole: Învăţă de la toate

Întâlnirea scriitoarei Claudia Partole cu  elevii claselor a III-a  şi a IV-a , de la Gimnaziul nr. 41 din Chişinău, organizată de Biblioteca „Ovidius”, a început cu  mărturisirea ei, că şi scriitorii au emoţii, când vorbesc cu cititorii săi, că şi ea are o inimă cu patru camere, plină de dragoste, că şi ea cândva a fost fetiţă cu două cosiţe, dar că a avut o copilărie mai altfel, păscând bobocii la ţară şi doar dragostea de carte, a fost aceeaşi ca şi la semenii ei de la oraş. Claudia Partole le-a vorbit copiilor despre dragostea faţă de natură, faţă de animale şi despre cartea sa „Învaţă de la toate”. Copii au pregătit un fragment din piesa scriitoarei „O plută aşteaptă”, au recitat poezii „Din ograda buneilor din sat” şi despre motanul Cu-Cu. 

Apoi, dna Partole a povestit cum a ajuns cu cartea „Florile iubirii” la un festival de carte, tocmai în Coreea de Sud; despre peripeţiile provocate de un robinet uitat deschis;

despre cartea de proză „Când eram înger”; despre cartea „Grăbeşte-te încet” şi istoria poeziei „Am putea să fim mai buni”, care a devenit deosebit de populară la noi şi în România; a prezentat cartea „De la facerea lumii citire”, o redare a vechiului testament, versificat şi tălmăcit pe înţelesul copiilor. Copii au pus nenumărate întrebări, cea mai ingenioasă fiind adresată de un băieţel, care a întrebat, dacă visele se împlinesc. La finele întâlnirii, toţi au interpretat cântecul „A ruginit frunza din vii”, imn închinat toamnei, şi au felicitat toate Irinele cu ziua lor onomastică. 

Nina Slutu-Soroceanu: "Câte o bibliotecă pentru fiecare"

 

 

Biblioteca "Ovidius" a găzduit întâlnirea scriitoarei Nina Slutu-Soroceanu cu elevii claselor a doua (diriginte, Natalia Rufanda) şi clasa a treia ( diriginte, Irina Barcari) de la Gimnaziul nr.53 din sectorul Centru al capitalei. 

Dialogul cu copiii a început de la noţiunea de "carte". După ce scriitoarea le-a vorbit despre cărțile sale, despre o bibliotecă personală a fiecărui copil, elevii şi-au expus părerile, numind cartea "Inima si creierul omului", "mama învățăturii, "cartea este scumpă ca fratele, sora si părinţii", "cartea este o împărăţie de poveste" si multe alte noţiuni, care mai de care. Apoi, după ce Nina Slutu-Soroceanu le-a citit versurile sale, copiii au prezentat primele lor versificări. A urmat prezentarea carţilor "Am vorbit cu florile", "Cum am trăit într-un măr", "Împreună cu Binuţu", "Castele până la stele", "Moș Crăciun ne-a vizitat", "Primii paşi” si altele. Scriitoarea le-a explicat cum se editează o carte la tipografie.
Ideea unei biblioteci personale le-a plăcut copiilor. Ei au plecat acasă cu câte o carte, semnată de scriitoarea Nina Slutu-Suruceanu.