Titlu

în dialog cu comunitatea

BIBLIOTECA OVIDIUS ÎŢI OFERĂ CE ARE MAI BUN: INFORMAŢIE UTILĂ, CELE MAI ATRACTIVE SPAŢII, BIBLIOTECARI CALIFICAŢI
VINO ŞI TE VEI CONVINGE!


Menu

vineri, 1 aprilie 2016

Logodnicul durerii



File vechi de calindar chișinăuian


Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa de pe Ulița Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al învățătoarei Aurelia. A urmat școala primară din satul natal. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povestește autorul în diverse texte autobiografice, le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba, unde circa 20 la sută din familiile din sat poartă numele de Goga.La 9 ani poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu, ale cărui cursuri le-a urmat până la 18 ani, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le la vârsta de 23 de ani.
La 25 de ani se căsătorește cu Hortensia Cozma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cozma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania. Ceremonia are loc la Catedrala mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță. Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, cănd Goga s-a îndrăgostit de cântăreața Veturia Triteanu, născută Mureșan, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921.
În numărul din 12-24 decembrie ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, „Atunci și acum”, semnată „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la Revista Ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte.”
Din colecția bibliotecii noastre: „Cele mai frumoase poezii” (București, 1966); „Fragmente auto=biografice” (București); „Pagini noi” (București, 1967); Poezii (București); „Cântece fără țară” (București,1970); Poezii (București, 1981); „Ne învață Mărășeștii (Iași, 1983); Poezii (Timișoara, 1984); „Precursori” (București, 1989); „Am fost logodnicul durerii” (București, 1991); Poezii (București, 1992); „Ne cheamă pământul” (Chișinău, 1992); Opere (Chișinău, 1994); Poezii (București, 2007).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu