Semne de carte și
biblioteci
Se naște la Târgoviște, fiul lui Ilie Rădulescu și al Eufrosinei
Danielopol, de origine macedoneană. Ajuns la București, învață românește după cărțile populare.
După obiceiul și în
spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din
lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a
lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi,
în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr,
căruia îi va urma la conducerea școlii de la
"Sfântul Sava". Este membru activ al asociaților culturale
din epocă: Societatea
Literară (din 1827),Societatea Filarmonică (din
1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829)
și Curierul de ambe
sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În
1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită să
înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice
ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile
unei generații, oricât de ambițioase.
Se stinge din viață la 27 aprilie 1872,
în vârstă de 70 de ani și este înmormântat la București.
P.S. De pe rafturile noastre: Poezii
Proză (București, 1977); Versuri (București, 1986).
Un
buchet de mireasă
Ce doruri ies din
ochii-ţi prin raza lor senină
Ce fulgeră şi-ncântă uimita mea vedere?... Prin gene-ţi se strecoară o rouă cristalină
Şi cade p-a mea frunte, p-aprinsa mea durere.
Dar nu-mi alină focul, mai tare se încinde...
Să fug, să fugi, Marie, căci flacăra-mi profană
Te-ajunge şi păleşte fiinţa-ţi diafană;
Fereşte-te de mine, de focul ce m-aprinde.
Vezi îns-a mele lacrămi şi ruga mea ascultă:
Buchetul de mireasă să-l faci cu mâna ta,
Pe sânul tău îl pune, ş-alege cât de multă
Plăpândă simţitivă ş-un trist nu-mă-uita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu