Titlu

în dialog cu comunitatea

BIBLIOTECA OVIDIUS ÎŢI OFERĂ CE ARE MAI BUN: INFORMAŢIE UTILĂ, CELE MAI ATRACTIVE SPAŢII, BIBLIOTECARI CALIFICAŢI
VINO ŞI TE VEI CONVINGE!


Menu

vineri, 20 februarie 2015

Eugen Barbu și visul României Mari

Semne de carte și biblioteci

Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924. Fiul scriitorului Nicolae Crevedia, Eugen Barbu a terminat Facultatea de Litere a Universității București în 1947, după ce o perioadă de timp studiase dreptul la aceeași Universitate.
În 1963, Eugen Barbu a fost numit la conducerea revistei Luceafărul”. Conflictual și resentimentar, înconjurat de toți frustrații lumii literare, Barbu a făcut să fie atacați în revistă mai toți scriitorii buni de atunci. Acționând oarecum în contrasens cu spiritul momentului, care era acela al unei relative liberalizări, Barbu a fost înlocuit la conducerea revistei, în 1968, cu Ștefan Bănulescu.  Din 1970 până în 1989, conduce revista „Săptămâna”. Fondează revista „România Mare” și partidul cu același nume, alături de Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României între 1992 și 1996.
A debutat în literatură cu volumul de nuvele „Munca de jos”.  A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Princepele, Ianus (publicat postum). A fost laureat al premiului Herder. A lăsat și un Jurnal.
A fost căsătorit cu actrița Magda Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.
A fost implicat în două scandaluri de plagiat: Principele (1969) și Incognito III (1978).
Eugen Barbu moare în toamna anului 1993, la 69 de ani, și este înmormântat la București,
P.S. Cărți de împrumut: Facerea lumii (București, 1964);  Jurnal în China (București, 1970); Groapa (București, 1975); Groapa (București, 1993); Poezii (București, 1995) Săptămâna nebunilor (București, 1996) Groapa (București, 1997).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu