Mihnea Gheorghiu, cel care a văzut un om venind din răsărit

Semne de carte și biblioteci

Mihnea Gheorghiu s-a născut la 5 mai 1919 în orașul București și a fost fiul anticarului Dumitru Gheorghiu și al soției sale, învățătoarea Alexandrina. Își face studiile la facultățile de litere și filozofie a Universitatății din București, iar în 1947 și-a dat doctoratul. A continuat specializarea în Franța, Italia, Marea Britanie și SUA. În anul 1964, Mihnea Gheorghiu a devenit doctor docent.

Mihnea Gheorghiu a debutat ca scriitor în anul 1937, cu o suită de poeme reunite în volumele "Anna-Mad" și "Ultimul peisaj al orașului cenușiu", urmate de volumele "Balade", "Ultimul peisaj", "Întâmplări din Marea Răscoală". Atras de personalitatea domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir, Mihnea Gheorghiu i-a dedicat două romane cu caracter eseistic - "Două ambasade", reluat sub titlul "A venit un om din răsărit". Au urmat romanul "Enigma din strada presei" și volumul de povestiri "Cele două roze" după piesele lui William Shakespeare. Între 1944 și 1946 a fost redactor-șef al ziarului "Scânteia tineretului". Începând cu 1948-1949, abordează proletcultismul, adică pactizează cu noua putere comunistă instalată aparent definitiv după ce regele Mihai I este silit să abdice.

Fondează însă în 1961 revista "Secolul 20", al cărei redactor-șef rămâne până în 1963.

Ca dramaturg, Mihnea Gheorghiu a scris mai multe drame istorice prezentate pe scenele din România și din străinătate, printre acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile de filme pentru "Porto-Franco", "Tudor", "Zodia Fecioarei", "Pădurea pierdută", "Cantemir", "Hyperion", "Tănase Scatiu", "Burebista".

Cu același spirit erudit și subtil, el a scris studii și eseuri de critică și istorie a culturii adunate în volumele "Modalitatea conformistă a artei", "Orientări în literatura străină", "Scene din viața lui Shakespeare", "Scrisori din imediata apropiere". A fost deosebit de apreciat ca traducător, printre alții, ai lui Gabriel Garcia Marquez și William Shakespeare.

Ca recunoaștere a valorii operei sale, Mihnea Gheorghiu a fost ales membru în numeroase instituții de prestigiu din țară și din străinătate, printre acestea numărându-se Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), Academia de Istorie din Caracas, Asociația internațională Shakespeare, Academia de Științe din New York.

Pentru opera sa, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe înalte distincții culturale, între care premiul "Ion Luca Caragiale" al Academiei Române, al Uniunii Cineaștilor, premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires și Cork, premiul special "Crucea Sudului" la Mar del Plata și premiul "Erasmus". De asemenea, a fost distins cu titlu de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior. A fost decorat cu "Meritul Cultural" clasa I, Ordinul "Apărarea Patriei", Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau (Olanda). Orașul New Orleans i-a decernat titlul de cetățean de onoare.

Este tatăl Manuelei Gheorghiu, cunoscut critic de film și apreciat profesor universitar dr. la UNATC.

Mihnea Gheorghiu a încetat din viață, la 92 de ani, pe data de 11 decembrie 2011.

P.S.  Cărți pe poliți de bibliotecă: Scene din viața publică (Craiova, 1972); 5 lumi ca un spectacol (București, 1980).