Semne de carte și biblioteci
Scriitorul israelian Amos Oz s-a născut la 4
mai 1939 cu numele Amos Klausner, Provine dintr-o familie
de evrei veniți în Palestina din Lituania și Ucraina. Tatăl, Yehuda Arie
Klausner, era bibliotecar și scriitor, absolvent de studii de istorie si litere
din Vilnius, fiu al unei familii cu tradiții de activitate în cadrul mișcării sioniste revizioniste.
Unchiul tatălui lui Amos Oz, profesorul Yosef
Klausner, a fost un cunoscut istoric si scriitor, a predat la
Universitatea Ebraică, și a candidat în 1948 din partea Mișcării Herut la
postul de președinte al Israelului în fața lui Chaim Weizmann.
Mama scriitorului,Fania Mussman, era originară din orașul Rivne, în acea vreme aparținând Poloniei, astăzi fiind
parte din Ucraina. Ea se stabilise la
Haifa în anul 1934. În copilărie, Amos
Oz a trăit în cartierul Kerem Avraham al Ierusalimului și, deși familia era
laică, pentru a evita intrarea la o școală influențată de partidele rivale cu
tradiție social democrată, Amos a fost înscris la școala religioasă Tahkemoni,
unde a avut-o ca profesoară de limba ebraică pe poeta Zelda. Studiile liceale
le-a continuat la Gimnaziul Rehavia.
Când Amos a avut 12 ani, mama sa, bolnavă de depresie,
s-a sinucis. La 15 ani, în urma
unor certuri cu tatăl său Amos părăsește Ierusalimul, își schimbă numele din
Klausner în Oz (cuvânt ebraic însemnand „îndrăzneală”) și locuiește în kibuțul
Hulda. Își ia licența în filosofie și literatură la Universitatea Ebraică din
Ierusalim, dar revine în kibuț, unde se dedică scrisului, lucrează în
agricultură și predă la liceul local. Amos Oz locuiește la Hulda timp de
treizeci de ani, până în 1986, când se mută cu
soția sa și cei trei copii în deșert, la Arad, localitate situată în apropierea
țărmului Mării
Moarte.
În 1965 i se publică prima culegere de povestiri, Acolo unde țipă
șacalii, iar în 1966, romanul Altundeva,
poate. În 1967 participă ca
soldat într-o unitate de tancuri la Războiul
de Șase Zile pe frontul din Peninsula Sinai iar în octombrie 1973, în Războiul
Yom Kippur.
Publică articole în Davar, ziarul sindicatelor de orientare
laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984-1985 este
beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din
anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice.
Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: Michael
Sheli (după Soțul meu, Michael) în 1976, Kufsa
Sh'hora (după Cutia Neagră) în 1994 și The Little
Traitor (după Pantera din subterane) în 2007.
În limba
română i-au apărut traducerile a șapte romane: Soțul
meu, Michael (Polirom,
2005), Cutia neagră (Univers, 2002), Să cunoști o
femeie (Polirom,
2004), Fima (Polirom, 2008), Să
nu pronunți: noapte (Univers, 1997), Pantera din subterane (Univers,
2003) și Poveste despre dragoste și întuneric (Humanitas, 2008) - volum
premiat cu Premiul France Culture 2004, Premiul Goethe 2005, Rime despre
viață și moarte (Humanitas, 2009).
P.S. Din colecția bibliotecii: Să cunoști o femeie (Iași, 2004); Soțul
meu, Michael (Iași, 2005).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu