Proverbele românilor din România,
Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. II de Iuliu A. Zanne, București,
1899
A rîde
1. Rîde om de om și dracul de toți (A. Pann).
Ne arată să nu ne batem
joc unul de altul (Golescu).
Se dzice despre cei
ce rîd de alții și nu se ved.
2. Nu trebue să rîdem de zidirea lui Dumnedzeu. (A.
Pann).
A rîde de om este a
rîde de Dumnedzeu care l'a făcut.
3. Cine-o rîde gura i s'o'ntinde.
Ne învață să nu
rîdem de alții (Golescu).
Acest proverb este mângâerea și respunsul
celor expuși la vre-un rîs care-i superă.
4. Rîde ca mirele cel surd.
Când unul rîde ca
un prost, fără să șcie de ce rîde, despre ce e vorba.
5. M'ar rîde și ciorile de pe gard (V. Alecsandri).
Se dzice când nu
vroim să facem un lucru care ni se pare că ne-ar face de rîsul lumii.
6. A rîde mânzeșce.
1) Când rîdzi și
plângi tot de odată.
2) Când cine-va
rîde prea tare.
Să nu rîdzi
mânzeșce, adică: să nu plângi acuși. Se dzice ca amenințare.
7. Când rîde, sorele resare.
1) Atât de veselă
și plăcută îi este fața.
2) Toți se
înveselesc împrejurul lui.
8. A'i rîde ochii.
A fi bucuros, vesel; a
privi cu plăcere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu