Bella Ahmadulina, poetă și soție de poeți

Semne de carte și biblioteci

Bella (Izabella) Ahatovna Ahmadulina, născută la Moscova, în 10 aprilie 1937,  a fost unul din cei mai mari poeți ruși din ultima perioadă.

Provine dintr-un tată de origine tătară și a unei mame italo-rusoaice. Bella Ahmadulina și-a început cariera literară încă de când era elevă prin colaborarea la ziarul "Metrostroevets", perioadă în care și-a dezvoltat talentul liric participând la cercul organizat de poetul Evgheni Vinokurov.

În 1960 este absolventă a Institutului de Literatură "Maxim Gorki". În 1954 se căsătorește cu poetul Evgheni Evtușenko, iar în 1960 cu scriitorul Iuri Naghibin. Al treilea soț a fost artistul Boris Messerer.

Poeta se stinge din viață acum 4 ani, la vârsta de 73 de ani.

Despărțire
La urma urmei, ce să-ţi spun?

Gata - Şi nu-mi purta iubire, 
E o povară mult prea grea
Cere eforturi de simţire.
Simt nebunia dând năvală.
Dar m-ai distrus din stângăcie,
Cum spargi o vază din greşeală.
Umblă prin lume, cum îi felul,
Dar viaţa scapă de pe dânsul,
Cum de pe-un deget mort, inelul.
De râs, dar mâna cade-n gol,
Miresmele şi sunetele
Se-ndepărtează stol cu stol.
Cu buzele-ai atins prăpădul!

Desigur, trupul meu trăieşte,

Tâmpla mai dă unele semne