George Bernard Shaw s-a născut la Dublin în Irlanda, în familia unui mic funcționar. Întrucât
resursele materiale ale părinților erau foarte limitate, Shaw n-a putut merge
la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că „nu
prea avea ce să învețe acolo". La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele
în gazetărie și literatură. Primul său roman „Lipsă
de maturitate" i-a fost respins de editura „Chapman and Hall".
Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul
dintre fondatorii „Societății fabienilor", din care s-a format mai târziu
partidul laburist englez. Scrie un mare număr de articole și pamflete pe teme sociale și politice,
remarcându-se ca publicist cu un stil caustic și combativ. Continuă și activitatea
literară și reușește să publice primele romane. Shaw este atras de teatrul
realist al scriitorului norvegian Henrik
Ibsen, devine admirator al muzicii lui Richard Wagner,
pe care îl apără împotriva publicului englez refractar în cartea „Wagnerianul
perfect".
Încă din 1885 Shaw
a început să scrie o piesă de teatru în colaborare cu William Archer, dar ei nu s-au putut înțelege și
piesa a fost abandonată. Shaw a extras schițele inițiale și, dezvoltându-le, a
creat prima sa piesă „Casele văduvelor",
reprezentată în 1892. Această piesă și
cele ce au urmat au provocat o adevărată controversă în lumea teatrală și
literară. Popularitatea lui a crescut însă cu fiecare nouă piesă, iar la sfârșitul
secolului Shaw era deja cunoscut ca cel mai de seamă dramaturg al timpului. Devenit
celebru, a continuat până la sfârșitul vieții să participe la viața
social-politică. A murit în 1950 la vârsta de 94 de ani în reședința sa din Ayot Saint Lawrence.
P.S. Cărțile
lui G.Bernard Show pot fi citite la Biblioteca „Ovidius” de pe șos. Hâncești,
32
