„Fărâme de suflet”
„Fărâme de suflet” astfel îşi intitulează recenta carte distinsul autor Aurelian Silvestru. Acest volum şi ca structură, conţinut, dar mai ales ca esenţă poate fi considerat o sinteză a bogatei activităţi a domnului Silvestru. Şi aici spun sinteză, nu pentru că „Fărâme de suflet” se vrea a fi ultima carte a lui Aurelian Silvestru, ci pentru că ea însumează cu talent ideile şi conceptele apariţiilor literare precedente ale aceluiaşi autor: „Templul bunătăţii”, „Ispita nemuririi”, „Dincolo de imposibil” şi altele.
Volumul, astfel, iese din tiparele tradiţionale, tratând în cadrul scurtelor proze, pe care le-am putea numi lecţii de viaţă, probleme şi aspecte primordiale ca rang ale existenţei umane.
Binele, condiţia omului, credinţa sunt elemente ce definesc integritatea spirituală şi respectiv, motive ce îşi găsesc şi regăsesc locul în „Fărâme de suflet”. Bunăoară, copiii şi bătrânii, toţi privind corăbiiile, văd atât de diferit peisajul mării. În ochii copiilor marea, infinitul creează exact reversul imaginii ţărmului văzut de bătrânii muribunzi.
Acel străin care s-a urcat pe tronul regelui, pretinzându-se superior şi regelui şi lui Dumnezeu, admite într-un final, că e un nimeni.
Până şi medalistul a înţeles, că într-un final, dacă vrei să fii bun, trebuie să munceşti pentru asta.
„Fărâme de suflet” fac paralela dintre viaţa cotidianului, dimensiunea reală, efemeră cu viaţa interioară, abstractă, dar eternă, cea care ţine de fiinţă şi nu de persoană.
Cum am mai spus, „Fărâmele” sunt mai presus de aceste standarde de suprafaţă stabilite de literatură, dar depăşite de genii. „Fărâme de suflet” este o carte a inimii, a spiritualului.
Şi revenind la „Podurile de comunicare”, este indubitabil faptul, că recenta carte a domnului Aurelian Silvestru nu se limitează unui anumit segment de cititori. Ea este scrisă pentru toţi acei care sunt gata să se confrunte cu sinele şi să accepte realitatea, nu ca o sentinţă, ci ca un dar divin de la copilul visător ca marea la bătrânii trecuţi prin viaţă.
Vasile GRIBINCEA,
elev în clasa VIII, Liceul Prometeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu