Semne de carte și
biblioteci
Omar Khayam sau Khayyam ( غیاث الدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ , Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) s-a
născut în anul 1048 la Nisapure, Persia.
Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori.
Numele ar putea denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi,
dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam
îl desemnează pe meșteșugarul care face corturi, el este în același timp,
precum și alte denumiri de meșteșuguri, tipic pentru tradiția sufistă. Conform
acestei tradiții, care interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a
numerelor asemănătoare cabalei din tradiția iudaică, numită abșad,
numele învățatului s-ar traduce cu ajutorul calculului poziției literelor
prin Ghãqi, Risipitorul. Acest supranume desemnează disprețul
pentru bunurile lumești. Și-a petrecut copilăria în orașul
Balhi (în nordul Afganistanului de azi), unde a studiat îndrumat
de învățații Șeic Mohamed Mansuri și apoi Imam Mowaffaq de Nișapur.
A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în
perioada formării Imperiului Selgiucizilor. Învățații se aflau într-o situație
precară, fiind dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local.
Însuși Khayam a scris mai târziu că a fost în perioada tinereții „martor
al nimicirii învățaților, din care nu a mai rămas decât o mînă de oameni,
chinuită și puțin numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat
să se dedice perfecționării și adâncirii științei lor”.
Ca învățăcel în Nișapur l-a legat o prietenie strânsă de Hassan
bin Sabah, întemeietorul de mai târziu al sectei asasinilor, și de
viitorul vizir al Imperiului Selgiucizilor, Nesām ol-Molk. Legenda afirmă că
cei trei și-ar fi jurat sprijinul în cazul în care unul dintre ei ar fi urcat
scara ierarhiilor. Nesām ol-Molk uită de această promisiune, odată devenit
vizir, în 1063, și îl neglijează în special pe bin Sabah. Unul dintre adepții
acestuia îl va ucide pe vizir în 1092, se pare că din această cauză.
Învățatului Khayam i-a fost încredințată, probabil și prin intermediul lui
Nesām ol-Molk, importanta reformă a calendarului, care este finalizată în 1079.
După asasinatul din 1092 Khayam întreprinde un pelerinaj
la Mecca, probabil datorat într-o oarecare măsură și ostilităților pe care
le simțise din partea cercurilor sunnite, care i-au imputat înlocuirea
calendarului islamic, bazat pe fazele lunii, cu unul civil. În Nișapur domneau
la acea dată neliniști provocate de cercuri religios-fundamentaliste. Doar după
ce a dovedit prin acest pelerinaj dreapta sa credință, Khayam a putut activa ca
profesor în orașul său natal.
S-a stins din viață la 4 decembrie 1131 în vârstă de 83 de ani
și a rămas în istoria omenirii în calitate de talentat poet, matematician,
filosof, și astronom persan.
Clipa
Noi nu vom ști vreodată ce ne asteaptă maine.
Tu bucură-te astăzi! Atâta iți rămâne.
Ia cupa și te-așază sub luna de cleștar,
Căci mâine poate luna te va căta-n zădar.
Desfatare
Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.
Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.
Fericire
Vreau doar o cupă plină, o pâine pe jumate
Și-o carte de poeme. Și dacă sunt cu tine,
Chiar stând într-o ruină, - mai fericit ca mine
Niciun sultan nu este cu-o sută de palate.
