Proverbele românilor
din România,
Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. I, de Iuliu A. Zanne
(pag.7 - 9). București, 1885
1. Adzi Stan, mâine
căpitan.
Adzi
soldat de rând, mâine căpitan. De adzi până mâine starea omului se pote schimba
în bine, sau în reu, și, precum dzice Latinul: Hodie, Cesar, eras nihil.
2. De faci astă-dzi
(adzi) cui-va bine, Mâine de la altu'ți vine (A. Pann).
Binele
pe care'l facem altora, nu este nici-odată pierdut, ci ni se întoarce în
tot-d'a-una și cu prisosință. Căci Românul cu tote că dzice: Fă bine, și aruncă
în baltă, el scie că: cine face lui 'și face, cine dă lui 'și dă.
3. Astă-dzi am
plecat și mâine cât mai avem? (Golescu)
Se
dzice pentru cei ce se supără de muncă.
4. A trăi de adzi
pe (până) mâne.
Arată
prosta stare celor scăpătați.
5. Adzi oîntinde
pân'o rupe. Mâine n'are s'o astupe (A. Pann).
Se
dzice despre cei cheltuitori și necumpătați.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu