Din
cartea „Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria
și Macedonia, volumul VII, București, 1901
Voie
1.Din voie nevoie.
Când îți faci singur beleaua.
2 A'i sci
voiea și nevoiea.
Adică tot ce
vroesce, tot ce gândesce.
3. A fi cu
voie bună.
Adică mulțumit,
bine dispus.
4. În voiea
cea bună.
Fără împotrivire de
nicăeri, fără nici o greutate.
5. A'și
face voe bună.
A se bucura singur.
6. Cu voie, făr' de voie.
Adică mai mult cu sila.
7. La voie bună/Omenii s'adună.
Adică la un folos,
la o petrecere omul e în tot-de-una gata să alerge cu plăcere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu