Semne de carte şi biblioteci
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari, de pe versantul nordic al Carpaţilor, în casa de
pe Ulița Popilor nr. 778, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare. Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, personajul posibil din
poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă din viață de timpuriu, a fost personajul
din Dăscăliţa. Cea mai mare parte
a vacanțelor, așa cum povestește autorul în diverse texte autobiografice, le-a petrecut în satul natal
al tatălui său, Crăciunelu de Sus,
jud. Alba, unde circa 20 % din familiile din sat poartă numele de Goga.
Poetul spunea: „Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii". În 1890 poetul
s-a înscris la liceul de stat din Sibiu , ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul
românesc din Braşov . La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904. Pe 14 octombrie 1906 se căsătorește cu Hortensia Cozma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cozma,
directorul Băncii Albina din
Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania.
Ceremonia are loc la
Catedrala mitropolitană din Sibiu , nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuţă.
Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, când Goga s-a îndrăgostit de
cântăreața Veturia Triteanu, născută Mureșan, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921. Retras singur la astelul de la Ciucea - soția sa, Veturia Goga a
preferat să rămână la Bucure ști - Goga a suferit la 5 mai 1938,
în parcul conacului, un accident vascular cerebral cu hemiplegie și a intrat în comă. A decedat după două zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la
vârsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a dispus să i se facă funeralii naționale care, datorită sărbătorii de 10 Mai, urmau să înceapă la 11 mai.
Cale de două zile, duminică 8 mai și luni 9 mai prin fața catafalcului din Ciucea a continuat pelerinajul oamenilor care l-au
iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar
a pornit spre Bucureşti. Sicriul a fost așezat miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform dorinței sale menționate în testament nu s-au rostit cuvântări iar pe
corpul neînsuflețit a fost depusă o zvastică nazistă. Goga a fost înmormântat la Bucure ști, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului a fost reînhumat la
conacul său de la Ciucea.
Inima
Biată inimă bolnavă,
Făgădău la drum de ţară,
Cine-şi mai aduce-aminte
Câţi drumeţi te cercetară?
Tu n-aveai zăvor la tindă,
Nici scumpete la măsură,
Şi-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de băutură.
Cum veneau în miez de noapte
Călători pribegi în lume,
Toţi stăpâni la tine-acasă,
Răi de plată, buni de glume...
Tu la toţi le-ai dat hodină,
Şi le-ai dat popas în cale,
Pân' s-a risipit pe drumuri
Plinul pivniţelor tale.
Azi eşti goală şi săracă,
Şi crâşmaru-ţi dă să moară,
Cine să-ţi mai treacă pragul,
Făgădău la drum de ţară?...Biată inimă bolnavă,
Făgădău la drum de ţară,
Cine-şi mai aduce-aminte
Câţi drumeţi te cercetară?
Tu n-aveai zăvor la tindă,
Nici scumpete la măsură,
Şi-ai cinstit pe fiecare
C-un pahar de băutură.
Cum veneau în miez de noapte
Călători pribegi în lume,
Toţi stăpâni la tine-acasă,
Răi de plată, buni de glume...
Tu la toţi le-ai dat hodină,
Şi le-ai dat popas în cale,
Pân' s-a risipit pe drumuri
Plinul pivniţelor tale.
Azi eşti goală şi săracă,
Şi crâşmaru-ţi dă să moară,
Cine să-ţi mai treacă pragul,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu