Cărți vechi și rare în colecția Bibliotecii „Ovidius”

Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. VII de Iuliu A. Zanne, București, 1901.

Bun de minuni

1. A fi Irod (I. Creangă).

Adică frumos îmbrăcat.

2. În casa cutăruia se vrea putea cânta sfânta liturghie (Nic. Costin).

Se dzice pentru o casă forte curat ținută.

3. A'i trage o liturghie.

A'i trage o dușcă, a be vin sau rachiu.

4. Nu tote maicele sunt surorile lui Hristos.

a) Adică nu tote se portă cum se cade, nu tote sunt cinstite.

b) Să nu judecăm după aretare.

5. Par'că 'i Maica Domnului.

Adică stă smerită; se dzice pentru o femeie fățarnică.

6. A cura (alerga) ca la Mesia Jidovii (N. Costin).

Cu mare încredere.

7. Bun de minuni (Iord. Golescu).

Se dzice pentru cel ce e pricina reutăților (Golescu).

Cărți vechi și rare în colecția Bibliotecii „Ovidius”

Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. VII de Iuliu A. Zanne, București, 1901.

Steaua

1. Ia cădzut steaua (V. Alecsandri).

a) Adică a murit.

b) S'a nenorocit, s'a stins, și-a pierdut mărirea

c) Și-a pierdut sprijinitorul.

2. I s'a stins steaua (S. Marian).

Adică a murit.

3. A nu ave stea pe cer (S. Marian).

Nu are ce mai aștepta pe pămînt, i s'a curmat tot binele și fericirea.

4. I s'a întunecat steaua (S. Marian).

a) Îl amenință o nenorocire mare.

b) Îi merge reu; a pierdut vaza și cinstea ce a avut până aici.

5. A fi vai de steaua cui-va (I. Creangă).

a) Adică vai de viața lui; dzice omul necăjit sau care se află într'un mare pericol.

b) Amenințare, sub forma dată de Creangă.

6. A fi cu stea în frunte (A. Alecsandri).

Adică om însemnat, ales, cu putere, menit pentru ceva mare.

7. S'a născut cu stea în frunte.

E om cu noroc, o să ajungă departe.       

Cărți vechi la Biblioteca „Ovidius”

Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. III de Iuliu A. Zanne, București, 1899

Căciulă

1. Cu căciula într'o parte.

În semn de ne-pesare.

2.A îndesa (tufli) căciula pe urechi.

A se face că nu șcie. Arată ne-pesare pentru ceea  ce ni se spune sau ni se cere.

Cuvîntul a tufli se aude numai îmn Moldova.

3. A pune căciula pe'o sprinceană.

A se fuduli.

O asemenea locuțiune, născută dintr'un obiceiu identic, se întrebuințeză și la Turci.

4. Altă  căciulă.

E altă vorbă, altă cestiune;  S'a schimbat starea de mai nainte a lucrului.

5. A schimbat căciula.

a) A trecut de la un lucru la altul.

b) Și-a schimbat părerea.

c) Și-a schimbat purtarea.

Schimbarea căciulilor arată schimbarea, precu dzicerea: doue capete într'o căciulă, asemănarea părerilor.

6. Tot dintr'o căciulă căciulă scoși.

Adică toți de'o părere.

7. A umbla cu căciula'n patru.

a) A se căciuli la totă lumea.

b) A căuta mult și în tote părțile.

Când se face ore-ce în afară de vreme.

8. A'și lua căciula.

A se umili, a se ruga cu smerenie de care-va.

10. Pe sub căciulă.

 1. Cu gura pe jumătate, în dorul lelii. nimic sigur sau hotărît.

2. Fără înconjur de-a dreptul - Transilvania.

(Va urma)