Columna lui Valeriu Babanschi

Fiecare-și are o zi, doar a sa

Prozatorul, poetul și jurnalistul Valeriu Babanski s-a născut la 6 noiembrie 1945, în localitatea Babele, raionul lsmail, Ucraina. Este fiul Anei (născută Toarcă) şi al lui Petru Babansky, intelectuali. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău (1972). A colaborat la „Basarabia”, fiind apoi redactor-şef al revistelor „Quo vadis” şi „Columna”.

Valeriu a început să modeleze farmecul cuântului artistic încă din şcoală. Debutează prin anii 1983 printr-o culegere de nuvele „Zodia singurătăţii”, apoi urmează „Cântecul păsării măiestre”, „Brânduşele”, „Feciorul”, „Piatra lui Sisif”. În scrierile sale autorul a elogiat omul care cunoaşte taina muncii, care ară şi seamănă pămîntul, care-şi creşte cu drag copilaşii şi nu cunoaşte altă formă a fericirei decît aceea de-a munci. A fost înzestrat să scrie poezii, care urmau să înmulţească paginile literaturii moldoveneşti cu creaţii talentate.

De coloratură romantică, volumul de nuvele Cântecul păsării măiestre(1983) este urmat de Duhul apelor (1988) şi Mielul de Paşti (1991). Proza lui Babanski, oprindu-se asupra unor experienţe dure, alternează notaţia realistă cu umorul. Ca poet, a scris parodii de succes (Sarcofagul lui Tutankamon, 1986).

Din colecția bibliotecii noastre: „Portretul pictorului cu demonii săi” (Chișinău, 1999); „Când a venit cel pe care îl așteptăm” (Chișinău, 2006); „Mojud” (Chișinău, 2009).