Născuți la 26 octombrie

 

Fiecare-și are o zi, doar a sa

La 26 octombrie 1624, acum 392 de ani, s-a născut în Suceava Dimitrie Barilă, poet și traducător, cunoscut pre numele de mitropolit Dosoftei, ajuns, la 1671, în scaunul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești.

Dosoftei s-a stins din viață la 1693 în Zolkiew, Polonia, printre străini. Avea 69 de ani.

În 2005, Biserica Ortodoxă Română îl proclamă sfânt.

 

Tot la 26 octombrie 1673, s-a născut Dimitrie Cantemir, un alt mare cărturar al umanismului românesc.  Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin.

Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri.

S-a stins din viață la 1723, în Rusia, la doar 50 de ani.

26 0ctombrie 1844 este ziua de naștere a poetului și  prozatorului Nicolae Beldiceanu. El a debutat în ziarul lui Hasdeu, „Lumina”. A colaborat la revista „Convorbiri literare”, unde a publicat poezii de factură romantică și pesimistă, apoi la „Contemporanul”, sub influența căruia a scris cele mai bune poezii ale sale. A mai publicat și lucrări arheologice. Beldiceanu a fost un reputat prozator și publicist. A murit la Iași, în vârstă de 52 de ani.

Aureliu Busuioc s-a născut pe 26 Octombrie 1928 în satul Codreanca, într-o famile de învățători. A urmat liceul „T. Boga” din Timișoara. A învățat și la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care a abandonat-o în timpul examenelor finale pentru a fi "repatriat". Revine în Moldova în 1949. Studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. Publică epigrame, parodii, poezii umoristice în ziarul „Tinerimea Moldovei” și revista „Chipăruș”.  În 1966 publică romanul „Singur în fața dragostei”, manifestându-se și ca romancier. A fost șef de sector la ziarul „Moldova socialistă”, redactor-șef adjunct la revista „Chipăruș”, redactor-șef la ziarul „Tinerimea Moldovei”, consultant literar, iar în 1977-1987 secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

S-a stins din viață pe 8 octombrie 2012, în locuința sa din Chișinău.

Ziua de naștere a poetei Lionida Lari este 26 Octombrie 1949. A fost o poetă, publicistă, scriitoare, activistă, om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

Vine dintr-o familie de învățători din apropiere de Bălți. A absolvit USM,  facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatură D. Cantemir din Chișinău (1971-1973), redactor la revista "Literatura și Arta" (1985-1988), redactor-șef al primei publicații în grafie latină din Republica Moldova - „Glasul națiunii" (1988-2003).

Leonida Lari s-a aflat printre fruntașii Mișcării de eliberare națională din Basarabia în anii 1988-1991. A fost Deputat în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) și membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova între 1990 și 1992. Între 1990 și 1997 a stat în fruntea Ligii Creștin Democrate a Femeilor din Moldova. Începând cu anul 1992 este deputat în Parlamentul României. Se stinge din viață la 11 decembrie 2011, în vârstă de 62 de ani.

Din colecția bibliotecii noastre:

Dosoftei: Opere poetice (Chișinău, 1989).

Dimitrie Cantemir: Istoria ieroglifică (București, 1965); Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (București, 1981; Descrierea Moldovei (Chișinău, 1992); Sentenții (București, 2003); Istoria ieroglifică (Chișinău, 2003); Maxime (Chișinău, 2003):

Nicolae Bălcescu: Opere (București 1952); Românii supt Mihai-voievod Viteazul (București, 1975); Românii supt Mihai-voievod Viteazul (București, 1984).

Aureliu Busuioc: Local ploi de scurtă durată (Chișinău, 1966); D'ale vânătorii (Chișinău 2005); Hronicul Găinarilor (Chișinău, 2006); Punct (Chișinău, 2007); O sumă de cuvinte (Chișinău, 2008); În căutarea pierderii de timp (Chișinău, 2011); Lătrând la lună (Chișinău, 2012); Și a fost noapte...(Chișinău, 2012); Pactizând cu diavolul (Chișinău, 2013); Bătrânul poet (Chișinău, 2013).

Leonida Lari: Anul 1989 (Chișinău, 1990); Dulcele foc (București, 1991); Lira și păianjenul (Chișinău, 1992); Al nouălea val (Chișinău, 1993); Epifanii (Galați, 1994); Lunaria (București, 1995); 101 poeme (București, 2009); Inorogul (Chișinău, 2013); Se duce vara vieții... (Bacău, 2013); Numai în ceruri (Chișinău, 2014).