File de calendar chișinăuian
Unul din cei mai venerați scriitori români contemporani din Basarabia,
Vladimir Beșleagă, a împlinit onorabila vârstă de 85 de ani. Destinul
cunoscutului nostru prozator este un prilej de profundă meditaţie asupra a ceea
ce înseamnă fenomenul cultural din Basarabia și actanţii care îl definesc.
Vladimir Beșleagă este originar din Transnistria – azi, un teritoriu
ostil, înstrăinat de Moldova și de spiritul românesc. A cunoscut de copil
realitățile terifiante ale celui de-al doilea război mondial în care
basarabenii au trăit o dublă dramă, regăsindu-se în tranșee inamice. Această
experiență biografică ce i-a marcat sensibilitatea artistică s-a reflectat în
romanul „Zbor frânt”, apărut în anii ‘70, fiind considerat vârful prozei
literare basarabene postbelice. Romanul lui Beşleagă propunea o scriitură de
tip nou, analitică şi psihologizantă, cunoscând multiple şi variate comentarii:
putem vorbi chiar despre o „aventură a interpretărilor”. Recenzenții din epocă
au văzut o carte ce acuză nemilos ororile războiului – era felul sovietic de a
impune, adesea împotriva sensurilor denotative ale unor opere literare, o
anumită imagine a lor conformă ideologic. Criticii literari onești, în schimb,
au apreciat calităţile estetice ale romanului lui Vladimir Beșleagă, care avea
valențele unui experiment literar european fără precedent în literatura
basarabeană. În anii de după ‘89, „Zbor frânt” s-a bucurat de analize cu tentă
parabolico-simbolică: romanul a fost considerat un receptacul al
vicisitudinilor unui popor separat de un râu, Nistrul și Prutul în egală
măsură, un adevărat „Stix” al sufletelor rătăcite, s-a comentat relația
complexă tată-fiu din naraţiune, recifele psihologice ale unei familii
scindate. Această intensitate a interpretărilor demonstrează valoarea ieşită
din comun a romanului „Zbor frânt”.
Vladimir Beșleagă
este autorul mai multor cărți de proză și de jurnal. Tot domnia sa semnează
singurul roman „de sertar” basarabean, „Viața și moartea nefericitului
Filimon”, editat abia în anii liberalizării gorbacioviste. Dotat cu o vastă
cultură filozofică și literară, cunoscător a câtorva limbi străine (cum nu mai
există, cred, altul printre literaţii din generația sa), dl Beșleagă este apreciat
și pentru intervențiile publicistice, inclusiv la postul nostru de radio, iar
volumele sale de „dialoguri transnistrene” și cele consacrate represiunii
sovietice în Basarabia îmbină într-un mod fericit scrupulozitatea istoricului
cu finețea detaliului descriptiv, rigoarea documentului cu spiritul de
observație propriu unui mare scriitor.
Beșleagă este unul dintre puținii noștri intelectuali, trecuți prin
„vremi”, care și-a asumat cu luciditate trecutul și a pledat energic pentru o
„etică a memoriei” în viața publică și în cea literară. În anii ‘90, Vladimir
Beșleagă s-a implicat în Mișcarea de renaștere națională, a fost deputat în
primul Parlament al Moldovei independente, a luptat pentru recuperarea
valorilor românești. Prozatorul este un fervent susținător al tinerilor
scriitori, participă la cenacluri şi ateliere de creaţie, se implică în
dezbateri, cuvântul său este ascultat şi respectat. Beşleagă reprezintă un
adevărat model de școală literară și de atitudine intelectuală. Deranjant, ca
să nu spunem de-a dreptul scandalos este faptul că Academia de Științe a
Moldovei neglijează o asemenea personalitate.
Ajuns la vârsta înțelepciunii, prozatorul îşi tratează cu o ironie
glumeaţă contemporanii şi ne învăluie protector cu bunătatea sa, cum numai un
spirit ales este în stare.
Am dori să răspundem generozităţii domniei sale, spunându-i: La Mulţi
Ani, Maestre Vladimir Beșleagă!
( Vitalie Ciobanu: „Vladimir Beșleagă - un model
intelectual”)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu