Astăzi, Chişinăul e în strai de sărbătoare

 

File vechi de calendar chişinăuian

Onoraţi boieri, dumneavoastră şi cocoanele lor!

Astăzi, localitatea noastră împlineşte 580 de ani de la prima menţiune, prilej de a ne felicita reciproc.

Iar, prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan...au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : ...şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.

Etimologia cuvântului Chişinău a dat naştere mai multor teorii. O explicaţie denotă o oarecare origine slavă a capitalei, explicând provenienţa Chişinăului de la cuvântul ucrainean Chiseni, ceea ce înseamnă „buzunar”, oraşul fiind considerat un vechi centru comercial. O altă origine a cuvântului derivă de la Cişla Nouă, adică târla nouă de oi. Printre păreri, Chişinău provine de la Kesene – ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormânt, sau Kesen – schit, mănăstire. O altă teorie ne spune că acest nume, cu sufixul au, de provenienţă ungurească, este un cuvânt maghiar poate de la Kisjeno (Ieno cel mic) de unde provine şi denumirea oraşului Chişinău din Ardeal, sau de la cuvintele Keszelvo, Keszen, Kiszinel. 

In locul unde astăzi se aşterne Chişinăul cu suburbiile sale erau aşezate şase sate, fiecare din ele având istoria lui, şi anume Chişinăul propriu zis, Buiucanii, Vovintenii, Hrusca, care ocupa regiunea şcoalei eparhiale şi a cimitirului armenesc, inclusiv Malina Mică, Visternicenii si Munceşti. 
In a II-a jumătate a secolului XVIII Chişinăul era deja un oraş destul de mare, cu hală de piatră pentru negustori, cu vreo trei sute de case bune, cu câteva biserici, cu mai multe prăvălii şi cu beciuri pentru mărfuri. 

Mulţi ani, Chişinăul meu. Înfloreşte şi te europenizează!