Oglinzi obscure
În 1900, Verne
părăsește hotelul particular de pe strada Charles Dubois și revine la locuința
de pe bulevardul Longueville nr. 44. Dimensiunea redusă a apartamentului îi
permite să-și vadă mai ușor de viața de zi cu zi, pe care o petrece în
bibliotecă și la cabinetul de lucru, în fața aceleiași mese pe care scrie de
treizeci de ani. Suferă de cataractă la ochiul drept, dar refuză să se opereze.
În 1902 simte
cum i se diminuează capacitatea intelectuală. Unei cereri a directorului
Academiei din Amiens îi răspunde: "Mă rugați să scriu ceva pentru
Academie, însă ați uitat că la vârsta mea cuvintele au plecat, iar ideile nu
mai vin.". În 1903 scrie puțin, dar nu consideră o problemă lentoarea cu
care lucrează.
Diabetul, care-i
afectează acuitatea vizuală, îl orbește progresiv. După o criză severă de la
sfârșitul anului 1904, o alta îl doboară pe 16 martie anul următor. Jules Verne
se stinge pe 24 martie 1905 la Amiens, în casa de pe bulevardul Longueville nr.
44 (actualmente bulevardul Jules-Verne). Înmormântarea sa atrage o mulțime de
cinci mii de persoane. Se țin o serie de discursuri, dintre care se remarcă cel
al lui Charles Lemire din partea Societății de geografie. Împăratul Wilhelm
al II-lea în însărcinează pe amnadasorul german să prezinte condoleanțe și să
urmeze cortegiul funerar. În schimb, niciun reprezentant al guvernului francez
nu participă la funeralii. Scriitorul este îngropat la cimitirul La
Madeleine à Amiens.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu