Clasicii
modernităţii. Top 10 +
Maugham,
Somerset. Catalina / Somerset Maugham ; trad. : Anca Buja. – Iaşi : Polirom,
2011. – 302 p. – ISBN 988-973-46-2293-1
Catalina, o tânără infirmă de şaisprezece ani, este
singura din oraş care nu poate participa la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.
Când orice speranţă pare zadarnică, o viziune a Feciorei Maria o eliberează. În
zilele întunecate ale inchiziţiei spaniole, o asemenea minune nu poate scăpa
neobservată, mai ales când faptele eroinei se îndepărtează de preceptele
Bisericii.
Romanul este o celebrare romantică a Spaniei şi o satiră
plină de fineţe şi sensuri adânci la adresa ignoranţei şi a absolutismului
religios.
Webb, Katherine.
Moştenirea / Katherine Webb ; trad. : Andrei Bantaş. – Bucureşti : ALLFA, 2011.
– 429 p. – ISBN 978- 973-724-334-8
Într-o zi mohorâtă a anului 1905, lady Caroline Calcott
dispare în pădure, ducând în braţe un copil abia născut. În prezent surorile Erica şi Beth Calcott, strănepoatele
lui Caroline, se întorc la moşie pentru a-şi lua în primire proprietatea, cu
haloul ei de secrete. Aşa începe saga de familie în care se intersectează
poveşti captivante de iubire şi de ură, într-un ţinut sălbatic, de o frumuseţe
obsedantă. Cititorul va fi purtat din înalta societate a New York-ului de
început de secol XX până în preria nemărginită a Vestului sălbatic, urmărind
destinele unor personaje cu adevărat pasionale. Romanul a fost publicat în
treisprezece ţări: SUA, Italia, China, Norvegia, Grecia, etc.
Protagonistul romanului, Henry Chinaski (alter ego al autorului, prezent în mai multe
cărţi ale sale) este un scriitor alcoolic, mare amator de femei, măcinat de
gândul ratării. Dincolo de obsesia pentru băutură şi pariuri la curse şi de
predilecţia pentru scenele de umor negru, care răsar, alături de erotismul
dezlănţuit, la fiecare pagină, se ghiceşte disperarea naratorului care-şi
strigă singurătatea, nevoia de tandreţe şi compasiune.
Giffin,
Emily. Ceva de împrumut / Emily Giffin ; trad. : Gabriela Tache. – Bucureşti :
Litera International, 2010. – 462 p. – ISBN 978-973-675-826-3
Rachel White, o tânără avocată din Manhattan, îşi
sărbătoreşte cea de-a treizecia aniversare la o petrecere-surpriză organizată
de prietena ei Darcy. Şi în aceiaşi seara ea se îndrăgosteşte de iubitul
prietenei sale. Pe măsură ce se apropie data nunţii celor doi, ea înţelege că
trebuie sa facă o alegere dificilă. Însă graniţa dintre bine şi rău poate fi
extrem de neclară, finalurile nu sunt întotdeauna fericite şi uneori trebuie să
rişti totul pentru a putea obţine adevărata fericire. Romanul te va amuza, te
va face să plângi şi să râzi. Este o carte încântătoare, surprinzător de
captivantă şi de reală.
Charles Bukowski este un scriitor contraversat, revoltat
asupra tiparelor scriiturii, a convenţionalismului şi a modelelor, şi totuşi
dornic să-şi comunice viziunea asupra unei realităţi ignorate de toţi cei de
dinaintea sa.
Elemente ale personalităţii sale egocentrice şi misogine
se regăsesc în portretul poetului beţiv din Poveşti despre nebunia obişnuită,
obsedat de sex şi prins într-o relaţie conjugală deloc fericită.
Le Roy,
Fhilip. Ultimul testament / Philip Le Roy ; trad. : Alina
Beiu-Deşliu.–Bucureşti : RAO, 2007. – 571 p. – ISBN 978-973-103-360-0
Nathan Love, un experimentat agent special FBI, expert în
artele marţiale şi practicant al filosofiei zen încearcă să trăiască din nou
printre oameni după ce soţia sa a fost ucisă, în urmă cu trei ani. Dar, odată
cu moartea bunului său prieten, Clayde Bowman, străbătând toate continentele
Nathan Love porneşte într-o cursă infernală împotriva mafiei ruse, a
Vaticanului şi a ultimului Testament.
Vă recomand romanul cu multă convingere. Veţi regăsi în
el multe evenimente ce vor părea foarte cunoscute.
Bukowski,
Charles. Cea mai frumoasă femeie din oraş şi alte povestiri / Charles Bukovski
; trad. : Domnica Drumea. – Bucureşti : RAO, 2008. – 252. – ISBN
978-973-103-679-3
Volumul de povestiri ”Cea mai frumoasă femeie din ora.”
şi-a câştigat de-a lungul anilor milioane de fani de pretutindeni. Deşi trecut
cu vederea de critica literară, în Europa Charles Bukovski a fost publicat de
cele mai prestigioase edituri din Franţa, Germania, Italia fiind considerat
unul dintre cei mai mari scriitori americani. Opera este bazată pe experienţele
lui Bukowski, traducerea este una bună, reuşind să redea farmecul multor scene
şi dialoguri.
Operă cu caracter autobiografic, Un deces în familie ne înfăţişează cu melancolie şi profunzime
suferinţa şi trăirile cauzate de moartea tragică a lui Jay Follet. Jay moare într-un accident de maşină, lăsând
în urmă o soţie şi doi copii. Experienţa trecerii lui Jay în nefiinţa ne este
redată prin ochii unui copil de şase ani, smuls cu brutalitate din universal
său.
O lectură de un lirism aparte, magnifică prin amestecul
de sentimente: luciditate precoce şi acceptarea morţii pe de o parte, mândria
înduioşătoare a orfanului pe de altă parte, care dă măsură talentului lui James
Agee, figură singulară a literaturii americane.
Fossum,
Karin. Nu priviţi înapoi! / Karim Fossum ; trad. : Alina Antonisen. – Bucureşti
: RAO, 2005. – 284. – ISBN 973-576-889-5
Karin Fossum este foarte apreciată în toată Europa pentru
romanele sale. Scrie romane poliţiste, având
ca protagonist poliţistul–filosof Konrad Sejer un poliţist fără expresie pe
care numai ţările nordice le pot crea. Acţiunea romanului se petrece într-un sătuc idilic din Norvegia,
unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea, iar copiii se joacă fericiţi pe
străzi. Şi în această lume idilă este descoperit cadavrul unei adolescente. Annie
era puternică, inteligentă şi iubită de toţi. Oare cine anume a dorit să
distrugă pentru totdeauna liniştea acestui sat şi de ce?
Cu pricepere şi cu subtilitate, inspectorul Sejer
descifrează suspiciunile şi secretele care se ascund în spatele unei comunităţi
în aparenţă perfectă.
Literatura dintotdeauna a însemnat comunicare.
Comunicarea comandă loialitatea: morala strictă este dată în acest sens pornind
de la complicităţi în cunoaşterea răului, complicaţii ce stau la baza
comunicării intense. Literatura nu este inocentă şi vinovată, în final trebuia
să se mărturisească a fi astfel. Numai acţiunea are drepturi. Autorul a vrut să
arate treptat, că literatura este copilăria în fine regăsită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu