Cărți vechi și rare din colecția Bibliotecii „Ovidius”

Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. VII de Iuliu A. Zanne, București, 1901 (pp. 569 - 570).

OMENIE

1. Omenia ține mai mult de cât minciuna.

Să fugim prin urmare de minciună.

2. Mai bine cu un om de omenie la pagubă de cât cu un nevoiaș la câștig.

Când nu ai pentru cine să te pui, mai bine să'ți cauți de trebă.

3. Omul fără omenie e ca și trupul fără suflet.

Nu însemneză nimic, nu are ființă, e ca și un mort.

4. Omul de omenie crede omului de omenie.

Și așa se cuvine să fie.

5. Omenia'i mai scumpă ca avuția.

Arată cât de mult prețuește omenia.

6.Omenia nu'i cu carul.

Adică o ai sau nu o ai; dacă însă îți lipsește, nu o poți căpăta de nicăeri.

7. Are omenie ca porcu'n cocie.

Adică de loc nu are omenie.

8. Și-a mâncat omenia ca țiganul biserica.

Când unul, în urma unei fapte rele, a pierdut omenia de care se bucura.

Ș'o mâncat (stricat, perdut) omenia.

Adică de loc nu are omenie.