Noi îl avem pe Eminescu-n suflet
La 15 ianuarie toată suflarea
românească sărbătorește
nașterea Luceafărului
literaturii noastre. Fiecare popor își are Eminescul său: nemții îl au pe Ghete, rușii - pe Pușkin, ucrainenii - pe Șevcenco, englezii - pe
Shakespereare, francezii pe Baudelaire. Noi îl avem pe Mihai
Eminescu.
La 15 ianuarie s-au împlinit 164
ani de la naşterea marelui poet. Începând cu anul 2013, data de 15 ianuarie este
declarată
Biblioteca Ovidius semnifică acestă dată prin organizarea a 3 expoziții de carte: ”La steaua care-a răsărit...” (oficiul copii), ”Eminescu e dorul nostru extraordinar și plenipotențiar de infinire (Traianus)” (secția împrumut la domiciliu, maturi) și ”Eminescu - Luceafărul mereu aprins al literaturii române” (sala de lectură).
Ziua Naţională a
Culturii (Instituită prin Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 74 din 12.04.2012).
Biblioteca Ovidius semnifică acestă dată prin organizarea a 3 expoziții de carte: ”La steaua care-a răsărit...” (oficiul copii), ”Eminescu e dorul nostru extraordinar și plenipotențiar de infinire (Traianus)” (secția împrumut la domiciliu, maturi) și ”Eminescu - Luceafărul mereu aprins al literaturii române” (sala de lectură).
Pentru această zi sunt programate următoarele manifestări
eminesciene: Comunicare ”Date din viața Marelui Eminescu” pregătită de bibliotecatra Aglaia Iepure
și Ariadna Munteanu, elevă
în clasa a III-a, de la Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”; Prezentarea cărții ”Viața ilustră a poetului
nemuritor”, autor Boris Crăciun; la ”Ora Poveștilor” ( generic lunar ”Sertarul cu
poveștile lui Mihai Eminescu”)
se va lectura povestea eminesciană ”Frumoasa lumii”.
Câteva
amănunte mai puțin cunoscute din viața marelui
poet
1. În copilaria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia să își sperie
tatăl într-un mod cam bizar. Băiatul mergea în padure să prindă șerpi și-i punea de
vii în apropierea casei sale. Apoi își chema tatăl să vadă
“ce pasăre a prins” și statea deoparte râzând când bărbatul dadea față în față cu
reptilele suparate...
2. La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia
“De-aș avea…”, scrisă de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif
Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însă numele din Mihai Eminovici în
Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și l-a păstrat
pentru totdeauna. Dar, probabil ca stiai asta deja… Știai însă si
faptul că revista mai există și azi!?
3. Care este inspirația din spatele poeziei “Pe langa plopii fără soț”? În vremea
in care Eminescu a scris poezia respectivă, era îndrăgostit de Cleopatra Leca
Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui
Caragiale. Domnișoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o stradă
încadrată de plopi, pe care Eminescu i-a numărat și a observat
că ii dă un număr fără soț, scrie lovendal.net.
4. In ciuda problemelor sale de sanatate, Mihai Eminescu a scris poezii până in
momentul morții. În buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii,
se aflau, scrise de mână, poeziile Viata
si Stele in cer.
5. Există un singur film despre viața lui Mihai
Eminescu. Este vorba de serialul Luceafarul, regizat de Emil Loteanu,
și aparut in
anul 1987 la Chișinău.
Omagiile
noastre
La Marele Poet pornesc să vin
La Marele
Poet pornesc să vin,
Și-mi i-au la drum cu mine
și copiii,
Am îndemnat
la cale și-un vecin,
Și-ncă prieteni din
copilărie.
Nu-mi pasă
că n-am bani și timpu-i rău,
Nu vreau să
cumpăr drumul spre lumină,
Poetului
i-a fost cu mult mai greu,
Iar el n-a
încetat ca să ne vină.
Și-o să mă-nchin la chipul
lui de Zeu,
Cu evlavie,
cum o fac creștinii,
Să simtă,
ca și mine, fiul meu,
Din veacu-i
Eminescu cum ne vine.
Să simtă,
ca și mine, fiul meu,
La
Marele Poet când mă pornesc să vin...
Ion Borș, or. Dubăsari, 1988
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu