O zi dedicată bunicului din Humulești

Ziua de întâi martie este o zi specială prin firul de mărțișor, prin melodia compozitorului Eugen Doga, dar și prin faimoasele Amintiri din copilărie ale lui Ion Creangă.

Din motivul aniversării a 180 de ani de la nașterea bunicului din Humulești , serviciul Povestea copilăriei  i-a intrigat pe cei prezenți prin legătura dată-eveniment, dar și expoziția de desene, fragmente din opere, care au decodificat încă o dată subiectul orei.

Moderatorul serviciului a lecturat fragmente din diverse povești, provocându-i să deducă titlul și să le raporteze la una din rubricile Povești, Amintiri, Prieteni, urmate bineînțeles, de argumente.

Dacă capra are trei iezi, punguța doi bani, iar călătorii cinci pâini, ajungi să te întrebi ce semnificație au aceste cifre în poveștile lui Ion Creangă, care au fost discutate și decodificate atât după înțeles, cât și după cifre.

Acrostihul de culoarea tricolorului, ce cuprinde cuvintele-cheie Poveste, Copilărie, Amintiri nu doar a stabilit coerența dintre termeni, dar și lexemele care le caracterizează.

Copiii au participat și la jocul Diamant care le-a sporit creativitatea și totodată spiritul de analiză și organizare, structurare a cuvântului în dependență de cerință și context.

O oră de poveste la biblioteca Ovidius se egalează cu o oră de satisfacție și curiozitate necontenită.

Ce inserăm astăzi?

Unele date, lucruri necesită un spațiu separat atât în lumea fizică, cât și în cea virtuală, electronică.

Din acest considerent, la lecția de instruire în domeniul tehnologiilor informaționale, copiii au studiat Inserarea tabelelor într-un document Word, astfel, încât anumite date să-și regăsească coloana și rândul necesar esenței acestuia.

Utilizatorii bibliotecii Ovidius au învățat elementele principale de înserare a unei tabele, de adăugare a rândurilor și coloanelor necesare, cât și de eliminare a acestora când sunt în surplus.

Copiii au întâmpinat o problemă atunci, când mesajul era de dimensiuni mult mai mari decât spațiul coloanei, rândului și viceversa, în această situație provocată intenționat, ei au studiat cum poate fi mărită și micșorată o tabelă, atât coloanele cât și rândurile.

După exersarea teoretică, de a adăuga, de a elimina, de a mări și micșora coloane și rânduri, utilizatorii au primit câte o sarcină, care nu doar i-a provocat să însereze o tabelă, ci și să aplice cele învățate anterior.

Instruirea este binevenită în orice domeniu, la orice vârstă, în orice instituție, însă la biblioteca Ovidius instruirea se desfășoară cu dăruire de sine, ca rezultatul obținut de utilizatori să fie pe potrivă.

Bună ziua, te salut!

 Cei șapte ani de acasă sunt o dovadă în plus că bunele maniere se respectă.

În pofida la toate acestea, serviciul Bunele Maniere provoacă cititorii bibliotecii Ovidius să se alăture acestei activități, care fie că le reamintește unele norme de comportament, fie că îi învață ceea ce nu i-a învățat familia, școala, societatea.

Ora de astăzi i-a informat pe micii cititori cu formele de salut, pe care aceștia le-au notat pe șirul de mâinuțe primite, mâinuțe care așteptau pe partea opusă sinonimele lexemului salut.

Copiii au primit cu mare satisfacție provocarea de-a enumera formele de salut cunoscute în alte limbi, precum „Bonjour”, „Hello”, „Ciao” și altele.

Deși salutul e vechi de când lumea, după cum și au replicat unii din cei prezenți, totuși formele de salut au un specific aparte, atunci când sunt reprezentate prin gesturi și mimică, fapt înțeles de copii în momentul jocului dramatic când copiii au simulat mai multe tipuri de salut, recurgând la prezentarea formelor prin mimică, gesturi și pantomimică.

Dialogul produs de copii din cinci replici, având la bază tema prieteniei, a reliefat din nou formele de salut.

Însă să cunoști formele e puțin, căci o importanță aparte le au regulile de implementare a acestora în dependență de situație și de oamenii pe care îi saluți.

Moderatorul serviciului a recitat un șir de poezii care conțineau formele de salut, pentru a fi decodificat tipul salutului, după care au urmat un șir de precizări, cum că există salut de cultură, dominant, colegial etc.

Situațiile-problemă „Cine salută primul” au trezit semn de întrebare în mintea celor prezenți, care au oferit răspunsuri atât exacte, cât și cu unele dubii, care au fost mai apoi precizate de moderator.

Prin urmare, să ştii să saluţi este, într-adevăr, dovada că eşti bine crescut.

Conflictul conservat

Istoria este știința care trasează legături între prezent și trecut, este știința care trebuie acceptată așa cum este, căci o urmă deja trasată nu poate fi ștearsă cu cârpa, nu poate fi ștearsă cu nimic, absolut cu nimic.

Deseori suntem nevoiți să acceptăm unele lucruri, doar pentru că așa s-au derulat, fără a pătrunde în esența acestora, fie că nu le înțelegem și le lăsăm în plata Domnului, fie că nu ne ajunge timp sau nu dispunem de sursele necesare precizării unui adevăr trecut.

Serviciul de voluntariat O lecție de istorie altfel  a deschis de curând brațele bibliotecii Ovidius, având drept scop formarea spiritului critic la elevi, analiza și sinteza datelor și structurarea logică a unui răspuns în raport cu anumite surse.

Moderatorii acestei lecții, Teodor Candu, doctor în istorie și Tudor Ciobanu, cercetător științific la Institutul de istorie AȘM au propus  tinerilor de la Centrul de Excelență în Construcții să privească istoria cu alți ochi, ajutându-i, astfel, să-și formeze anumite abilități de cercetare a documentelor, hărților, de stabilire a cauzelor și efectelor, de argumentare a opiniei și de concluzionare.

Subiectul lecției Războiul transnistrean a fost premeditat, căci se-mplinesc 25 de ani de la cumplitul Război de pe Nistru, această temă a fost propusă spre decodificare elevilor în baza a trei articole.

În decursul orei, tinerii au conștientizat că Războiul transnistrean este un conflict conservat, înghețat, care nu are tentă spre rezolvare la fel ca acel din Georgia și Karabahul de Munte.

Profesorii au discutat și au analizat diverse articole din presă împreună cu elevii, care au primit sarcini asemănătoare cu cele de la bacalaureat, de a intitula hărți și eseuri istorice, care au la bază articole ce necesită a fi analizate în dependență de știrea pe care o propun, de adevărul acesteia și neapărat notarea concluziei.

 Conflictul transnistrean este un conflict rămas în discuție.

În ospeție la muzeu

Timpul rece de afară ne-a ținut prizonieri în casă, astfel la primele apariții ale soarelui cu dinți, noi, cei de la biblioteca Ovidius, responsabili de serviciul Rătăcind prin Chișinău, un serviciu pe care frigul l-a stopat și l-a depus la hibernare de rând cu animalele împăiate de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, am hotărât să vizităm cu copiii anume acest muzeu, încât razele soarelui și calendarul ne șoptesc apariția unui nou anotimp și concomitent Atelierul de mărțișoare desfășurat în incinta acestuia.

Ne-am delectat privirile cu simbolicul mărțișor, confecționat de mâini diferite, de toți cei care au pofta să împartă frumoasa tradiție și bineînțeles semnificația firelor de „alb” și „roșu” răsucite de ani de zile în aceeași combinație, unii din copii s-au alăturat grupelor atât specializate cât și dormice de a promova obiceiul, precum cei de la centrele „Andrieș”, „Curcubeu”, dar și veniți din depărtare, Sângerei, Criuleni.

Deși frăpați de frumusețea Mărțișorului, nu am ignorat, ci din contra ne-am plimbat pașii prin toate cele 18 săli ale muzeului, care ne-au captivat prin istoria țării noastre de la teritoriul odată scăldat de mare până la flora și fauna cândva existentă, nemaivorbind de cultura plaiului natal trecută din generație în generație, cu unele nuanțe păstrate, cu altele uitate, dar care mai dăinuiesc și azi.

Trecerea de la o galerie la alta, a făcut posibilă întâlnirea cu foști utilizatori ai bibliotecii Ovidius, veniți și ei să întâmpine tradiționalul mărțișor și să afle despre adevărata comoară natală, bucuria acestei revederi e ilustrată într-o poză comună, o poză care peste ani va relata despre acest eveniment.

Biblioteca Ovidius rămâine mereu surprinsă de evenimente și oameni care-i deschid ușa și de evenimente și oameni pe care-i vizitează.