În pofida nămeților
mari și a ninsorii abundente, astăzi, fiind miercuri, Cristina Voroneanu și-a
întâmpinat micuții. Cei mai măricei și-au croit drum spre bibliotecă fără
ajutor. Micuții, însă, și-au chemat în
ajutor mămicile, fiindcă nu-și închipuiau cum să lipsească de la ultima poveste
eminesciană din această iarnă. Copiii au
recapitulat poveștile citite în această lună și ca să memorizeze mai bine materialul, Cristina a inițiat un
mini concurs. Cea mai originală a fost Andreea Creciun, numindu-l pe Mihai
Eminescu ”poetul poveștilor”. Însă, în urma unor totalizări, cele mai multe
răspunsuri corecte a expus Cristina Căldare. În baza răspunsurilor ei, copiii
au alcătuit un videoclip, care a fost postat pe rețelele de socializare.
Titlu
în dialog cu comunitatea
BIBLIOTECA OVIDIUS ÎŢI OFERĂ CE ARE MAI BUN: INFORMAŢIE UTILĂ, CELE MAI ATRACTIVE SPAŢII, BIBLIOTECARI CALIFICAŢI
VINO ŞI TE VEI CONVINGE!
Menu
-
Calendarul
evenimentelor -
Despre noi
-
Servicii
oferite -
Produsele
bibliotecii -
Programe
si ateliere -
Personal
-
Intreab@
bibliotecarul -
Pagina
cititorului -
Feedback
- Regulament pentru public
- Structura Organizatorica a Bibliotecii
- Servicii si facilitati
- Inscrierea la biblioteca
- Consultarea publicatiilor
- Accesul la calculatoarele bibliotecii
miercuri, 29 ianuarie 2014
Mihai Eminescu ”poetul poveștilor”
luni, 27 ianuarie 2014
Crenguță verde pentru maestrul Filip!
Bunul nostru prieten, maestrul Iulian Filip, a mai
făcut o raită peste un an și a uitat să se întoarcă la locul de unde a
pornit. Dar, nu-i bai. Sănătate să fie, că de mers, mai mergem noi și doar
înainte, cu pas cadențat. Fiindcă avem încă multe de văzut, cu mulți de ne întâlnit, multe de le
trăit. Așa că, la mulți ani, maestre, și să ne auzim de bine și-n anul care
urmează. Să fiți mereu verde ca crenguța de brad!!!
Echipa bibliotecii ”Ovidius
Jurnalul Bibliotecarului de CRUDU, Dumitru. Recenzie.
Jurnalul Bibliotecarului de CRUDU, Dumitru. Chișinău: Grafema Libris, 2013. 83 p.
Impresii
de lectură

Dumitru Crudu este asemeni unui expert care urmărește și scoate în permanență
la suprafaţă cărțile ne citite. În ceea ce priveşte grupul țintă, autorul
se străduie să-l cunoască îndeaproape și manifestă un comportament amiabil, amical, sociabil,
comunicabil. Mediul în care
activează autorul este unul personalizat, cum am menționat mai sus, dorește
să-și atingă scopurile propuse. Viața noastră este ghidată de două forțe:
rațiunea și emoțiile. În jurnalul lui Dumitru Crudu se întâlnesc ambele forțe -
atât rațiunea cât și emoțiile, la care se mai adăugă și acea libertate, curaj
de transpunere, de oglindire a faptelor, a evenimentelor, care au loc pe
parcursul serviciului.
Consider că cel mai important rol
strategic al managerului constă în a asigura continuitatea organizării muncii!
Cu siguranță că orice manager bun își dorește acest lucru, inclusiv și autorul
Jurnalului, bibliotecarul Dumitru Crudu.
![]()
Realizat: Aglaia IEPURE
|
vineri, 24 ianuarie 2014
Semne de carte și biblioteci
Cabine telefonice transformate în mini-biblioteci
Doi tineri cehi au decis să ofere o viaţă nouă
vechilor cabine telefonice din Praga, căzute în desuetudine din cauza boomului
telefoniei mobile, prin transformarea lor în mini-biblioteci.
Prima dintre ele a
fost inaugurată, joi, într-un spital din Praga, capitala cehă.
Pe rafturile instalate în această cabină
vopsită în roşu, pacienţii din spitalul IKEM vor putea găsi cărţi de toate
genurile, scrise de autori diverşi, de la John Grisham la John Galsworthy.
Monika Serbusova, în
vârstă de 27 de ani, coautoare a acestui proiect alături de un coleg, spune că
s-a inspirat dintr-un proiect similar din Marea Britanie.
Cei doi au obţinut
sprijinul unui operator local de telefonie şi au amenajat acele biblioteci în
miniatură cu ajutorul prietenilor şi colegilor lor.
"Vărul
meu, care urmează cursurile unei şcoli tehnice, ne-a spus cum să montăm etajerele,
bunica mea ne-a adus un sac plin cu cărţi, aruncate de proprietarii din blocul
ei", a spus Monika Serbusova.
Organizatorii dispun
pentru acest proiect de 700 de cărţi pe care le-au primit cadou.
"Planul
constă în instalarea la Praga a nouă cabine transformate în mini-biblioteci,
pentru a vedea dacă acestea au succes în rândul publicului",
a declarat Lucie Jungmannova, purtătoare de cuvânt a operatorului Telefonica
Czech Republic, care administrează peste 13.000 de cabine telefonice pe
teritoriul acestei ţări.
Modesta noastră contribuție
Dna director
Liuba Ciobanu și Ion Borș au fost invitați de onoare la Masa rotundă ”Tinerii
ca promotori ai valorilor culturii”, organizată de Biblioteca Centrală a
Academiei de Științe ”Andrei Lupan” (director Ana Brăiescu). La această
întrunire au mai participat: doctorul în filologie, Varvara Buzilă;
regizorul-scenarist Mircea Bobână și invitata din Germania, operatorul de
cinema Annegret Sacse; studenți și profesori ai Academiei. Au monitorizat
lucrările doctorul conferențiar Rodica Ciobanu, doctorul habilitat, profesor
Gheorghe Bobână și director BȘC ”A. Lupan”, Ana Brăiescu.
Studenta Alina Cotruță, de la Univesitatea
Academiei de Științe, a prezentat o comunirare despre cultura în capodoperele
antice ale lui Publius Ovidius Naso. Iar conferențiara Mariana Cocieru a vorbit
despre revitalizarea arhivelor de folclor prin digitizare și recondiționare.
Regizorul
Mircea Bobână a vorbit despre coproducerea de filme de scurt metraj
moldo-româno-germană. Iar operatorul
german Annegret Sacse a vorbit despre conlucrarea cu cineaștii
moldoveni.Eleva Liceului Academiei de Științe Dumitrița Brăiescu a prezentat rezultatele sondajulului ”Atitudinea tinerilor vis-a-vis de teatru, prin prisma bibliotecii” realizat la Biblioteca Ovidius. Pe marginea acestor concluzii a fost rugată să-și expună părerea și doamna director Liuba Ciobanu, care a contribuit la realizarea acestui sondaj.
Iar doctorul în filologie Varvara Buzilă a trecut în revistă realizările noatre la UNESCO.
În holul bibliotecii academice a avut loc lansarea expoziției personale de pictură semnată de tânărul grafician și portretist Mihai Gâțu.
miercuri, 22 ianuarie 2014
Ora cu povești și idei frumoase
O nouă
întâlnire a Cristinei Voroneanu cu micii
cititori de la Biblioteca Ovidius a avut loc tradițional în ziua de miercuri.
Cristina a citit o nouă poveste scoasă din sertarul lui Mihai Eminescu - ”Borta vântului”, or luna aceasta îi este
dedicată în întregime Marelui Poet. Prezente la întâlnire, elevele Ana - Maria
Rusu și Iulia Guțu s-au oferit să citească povestea, împărțindu-se pe roluri.
Băieților, în genere, le-au apărut ideea unui slaid din imagini ce reflectă
poveștile poetului. Ideea a fost susținută de domnișoara Voroneanu și în curând
Ora Poveștilor va avea propria colecție de slaiduri.
vineri, 17 ianuarie 2014
Semne de carte și biblioteci
Opt cărţi celebre care iniţial au fost refuzate de editori
Chiar dacă
acum sînt cunoscute în întreaga lume, multe dintre cărţile devenite bestseller
au fost refuzate de editori în primă fază. Fie că au fost considerate prea
îndrăzneţe sau nepotrivite pentru piaţă la momentul respectiv, unele volume au
făcut iniţial cale întoarsă către biroul autorilor.
Poate că paginile lor ar fi rămas uitate într-un sertar dacă publisher-ii
nu şi-ar fi asumat riscul, scrie Huffington Post. Publicaţia a
întocmit o listă a celor mai iubite cărţi care au fost în pericolul de a nu
vedea niciodată lumina tiparului:
1. „Harry
Potter şi Piatra Filozofală”, .K. Rowling – primul volum din celebra serie scrisă de
J.K. Rowling a fost respins de mai mule ori, pe motiv că ar fi fost prea lung
pentru un roman pentru copii. În plus, autoarea a povestit că, la început, a
scris de mînă mai multe copii ale manuscrisului pentru că nu-şi permitea să
realizeze fotocopii.
2. „Ferma
animalelor”, de George Orwell – chiar dacă scriitorul era deja
cunoscut, unii editori au ezitat să publice romanul acestuia din cauza
subiectului sensibil pe care îl propunea. Chiar şi T.S. Eliot, care conducea
editura Faber and Faber la vremea respectivă, credea că Orwell era mult prea
critic la adresa lui Stalin.
3. „Să ucizi o pasăre cîntătoare”, de Harper
Lee – potrivit Huffington Post, autoarea însăşi s-a simţit destul
de frustrată în timp ce lucra la acest roman. Astfel, la vremea respectivă au
existat zvonuri potrivit cărora scriitoarea ar fi aruncat în zăpadă mai multe
pagini ale manuscrisului. Cel care a convins-o însă să nu renunţe a fost
agentul ei, care îi fusese recomandat de Truman Capote.
4.
„Conjuraţia imbecililor”, de John Kennedy Toole – scriitorul american a fost
refuzat de numeroşi editori, astfel că nereuşita l-a împins să se sinucidă în
1969, pe cînd avea doar 31 de ani. Romanul său a fost publicat postum, după ce
mama lui a continuat să-l trimită către diverse edituri. Cartea a avut un
succes imens, astfel că lui Toole i-a fost decernat postum Premiul Pulitzer.
5. „Zen şi arta reparării motocicletei”, de Robert Pirsig – ca şi celelalte cărţi
enumerate mai sus,şi aceasta a primit numeroase scrisori de refuz. Mai exact,
121 de editori au respins manuscrisul înainte de a fi publicat în 1947.
6. „Călătorie în a cincea dimensiune”, de
Madeleine L’Engle - autoarea americană a romanului SF a susţinut la început că
opera sa este respinsă pentru că este „prea diferită” de ceea ce se scria la
începutul anilor ’60. Totuşi, John Farrar, de la editura Farrar, Straus &
Giroux, s-a îndrăgostit de această carte imediat ce a citit-o şi a decis
publicarea sa în anul 1962.
7.
„Carrie”, de Stephen King – acesta a fost primul roman publicat al
autorului. Anterior Stephen King îşi încercase norocul cu alte trei volume,
care însă au fost respinse de editori şi nu au văzut niciodată lumina
tiparului. Chiar şi în 1974, cînd „Carrie” a fost publicat, scriitorul nu se
arăta prea încrezător în succesul său. „Cine ar vrea să citească o carte despre
o biată fată, sărmană, care are probleme cu menstruaţia? Nici nu-mi vine să
cred că l-am scris”, spunea Stephen King la vremea respectivă.
8.
„Jurnalul Annei Frank” – jurnalul ţinut de adolescenta germană în
perioada exilului olandez, cînd a stat alături de familia ei într-o
ascunzătoare din Amsterdam, a fost publicat datorită tatălui fetei. Acesta,
singurul din familie care a supravieţuit Holocaustului, a dorit iniţiat ca doar
cîteva fragmente ale jurnalului să fie tipărite. În cele din urmă însă, acesta
a fost publicat integral, fiind considerat totodată un document istoric.
Sursă:
Moldova Suverană
De ziua lui Eminescu, citind o carte
La 15 ianuarie, de
Ziua Marelui Eminescu, secția copii a Bibliotecii Ovidius a organizat
prezentarea cărții lui Boris Crăciun ”Viața ilustră a poetului nemuritor”. Moderatoarea Aglaia Iepure a vorbit despre conținutul cărții, prezentând
copiilor imagini din albumul de familie Eminovici, plasate în carte, într-un
capitol aparte. Apoi, Iulia Guțu, elevă în clasa a VI-a a Liceului Teoretic
”Nicolae Sulac” și Victor Călin, de la Gimnaziul nr. 53 au citit expresiv un
fragment din cartea discutată. Bibliotecara Aglaia Iepure a propus participanților
să fie enumerate calitățile eroului principal, în baza cărora copiii au scris
ulterior câte un eseu.
În partea a
doua a întâlnirii, copiii au recitat versuri eminesciene, iar Alexandru
Ciobanu, cititorul nostru cel mai tânăr (3 ani 7 luni) și unul dintre cei mai
fideli, pentru că n-a putut să vină la întâlnire, a recitat în fața camerei
video poezia ”O, rămâi”(pe de rost, cap-coadă), imaginea fiindu-ne expediată prin
poșta electronică. Asta mai zic și eu fidelitate!
joi, 16 ianuarie 2014
Din sertarul cu povești a lui Mihai Eminescu
La Ovidius, de
Ziua Poetului Național Mihai Eminescu, Cristina Voroneanu a susținut Ora Poveștilor,
fiind și zi de miercuri. Or, miercurea la Ovidius se citesc povești. Cristna, cu vocea ei blândă, calmă, aproape
cristalină, a lecturat povestea ”Frumoasa lumii”, scrisă de Mihai
Eminescu. De fapt, în luna ianuarie sunt
programate povești sub genericul ”Sertarul cu povești al lui Mihai Eminescu”.
Copiii, deși obosiți după o zi de școală, au ascultat cu atenție lunga poveste
eminesciană. ”Lungă, dar și interesantă”, susțin copiii care au asistat la
această oră de poveste. După lectură au început discuțiile, părerile. Cristina
le-a vorbit despre copilăria lui Mihai, despre peripețiile lui de copil, iar
micii ascultători, curioși din fire, au luat-o la întrebări, de parcă ar fi
fost vorba de copilăria ei.
Poveștile vor
continua miercuri, când prințesa lor Cristina va deschide iarăși ”sertarul” lui
Mihai Eminescu. miercuri, 15 ianuarie 2014
Noi îl avem pe Eminescu-n suflet
La 15 ianuarie toată suflarea
românească sărbătorește
nașterea Luceafărului
literaturii noastre. Fiecare popor își are Eminescul său: nemții îl au pe Ghete, rușii - pe Pușkin, ucrainenii - pe Șevcenco, englezii - pe
Shakespereare, francezii pe Baudelaire. Noi îl avem pe Mihai
Eminescu.
La 15 ianuarie s-au împlinit 164
ani de la naşterea marelui poet. Începând cu anul 2013, data de 15 ianuarie este
declarată
Biblioteca Ovidius semnifică acestă dată prin organizarea a 3 expoziții de carte: ”La steaua care-a răsărit...” (oficiul copii), ”Eminescu e dorul nostru extraordinar și plenipotențiar de infinire (Traianus)” (secția împrumut la domiciliu, maturi) și ”Eminescu - Luceafărul mereu aprins al literaturii române” (sala de lectură).
Ziua Naţională a
Culturii (Instituită prin Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 74 din 12.04.2012).
Biblioteca Ovidius semnifică acestă dată prin organizarea a 3 expoziții de carte: ”La steaua care-a răsărit...” (oficiul copii), ”Eminescu e dorul nostru extraordinar și plenipotențiar de infinire (Traianus)” (secția împrumut la domiciliu, maturi) și ”Eminescu - Luceafărul mereu aprins al literaturii române” (sala de lectură).
Pentru această zi sunt programate următoarele manifestări
eminesciene: Comunicare ”Date din viața Marelui Eminescu” pregătită de bibliotecatra Aglaia Iepure
și Ariadna Munteanu, elevă
în clasa a III-a, de la Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”; Prezentarea cărții ”Viața ilustră a poetului
nemuritor”, autor Boris Crăciun; la ”Ora Poveștilor” ( generic lunar ”Sertarul cu
poveștile lui Mihai Eminescu”)
se va lectura povestea eminesciană ”Frumoasa lumii”.
Câteva
amănunte mai puțin cunoscute din viața marelui
poet
1. În copilaria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia să își sperie
tatăl într-un mod cam bizar. Băiatul mergea în padure să prindă șerpi și-i punea de
vii în apropierea casei sale. Apoi își chema tatăl să vadă
“ce pasăre a prins” și statea deoparte râzând când bărbatul dadea față în față cu
reptilele suparate...
2. La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia
“De-aș avea…”, scrisă de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif
Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însă numele din Mihai Eminovici în
Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și l-a păstrat
pentru totdeauna. Dar, probabil ca stiai asta deja… Știai însă si
faptul că revista mai există și azi!?
3. Care este inspirația din spatele poeziei “Pe langa plopii fără soț”? În vremea
in care Eminescu a scris poezia respectivă, era îndrăgostit de Cleopatra Leca
Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui
Caragiale. Domnișoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o stradă
încadrată de plopi, pe care Eminescu i-a numărat și a observat
că ii dă un număr fără soț, scrie lovendal.net.
4. In ciuda problemelor sale de sanatate, Mihai Eminescu a scris poezii până in
momentul morții. În buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii,
se aflau, scrise de mână, poeziile Viata
si Stele in cer.
5. Există un singur film despre viața lui Mihai
Eminescu. Este vorba de serialul Luceafarul, regizat de Emil Loteanu,
și aparut in
anul 1987 la Chișinău.
Omagiile
noastre
La Marele Poet pornesc să vin
La Marele
Poet pornesc să vin,
Și-mi i-au la drum cu mine
și copiii,
Am îndemnat
la cale și-un vecin,
Și-ncă prieteni din
copilărie.
Nu-mi pasă
că n-am bani și timpu-i rău,
Nu vreau să
cumpăr drumul spre lumină,
Poetului
i-a fost cu mult mai greu,
Iar el n-a
încetat ca să ne vină.
Și-o să mă-nchin la chipul
lui de Zeu,
Cu evlavie,
cum o fac creștinii,
Să simtă,
ca și mine, fiul meu,
Din veacu-i
Eminescu cum ne vine.
Să simtă,
ca și mine, fiul meu,
La
Marele Poet când mă pornesc să vin...
Ion Borș, or. Dubăsari, 1988
joi, 2 ianuarie 2014
Prima Oră de Poveste după cea de Revelion
La 2 ianuarie 2014, Cristina Voroneanu a efectuat prima ședință a Orei Poveștilor. Chiar dacă mulți copii încă nu s-au întors de pe la bunei, au venit la bibliotecă cei mai fideli utilizatori. Ei, împreună cu Cristina, au făcut totalizarea ciclului de povești din 2013, dând start unui nou ciclu. Copiii, rând pe rând, au povestit despre activitățile petrecute în anul ce deja s-a călătorit, și-au amintit de poveștile îndrăgite, și-au expus sugestiile pentru noul an. A urmat jocul tradițional al ”Orei Poveștilor”, pe care l-au numit sugestiv ”Albinuța”. Cristina, ca o Zână din poveste, le-a adus o cutiuță fermecată cu dulciuri și bilețele cu preziceri pentru noul an. Fiecare copilaș a citit ce-i prezice Magul din poveste, discutând vesel fiecare prezicere în parte.
Cei mai activi utilizatori în cadrul ”Orei Poveștilor” au fost menționați cu diplome și cu câte un calendar(pregătit de bibliotecă) prevăzut pentru însemnări zilnice - ce și câte pagini au citit. Ei au stabilit o nouă întâlnire la Biblioteca ”Ovidius” pe care o vor aștepta cu nerăbdare.

Abonați-vă la:
Postări (Atom)