Impresii de lectură: Savatie Baştovoi ,,Diavolul este politic corect''
Este o povestire despre un simplu american care-şi petrece viaţa banal, lângă monitorul computerului, mâncând fast-food. Nu aş fi înţeles ce are diavolul cu politica, dacă într-un moment nu ar apărea aceea lege blestemată. Autorul face legături foarte subţiri care, pe parcursul întregii povestiri vor merge alături una de alta: politica şi diavolul, cu alte cuvinte religia şi guvernul.
Aş spune că este o temă destul de actuală: politica şi religia. Mi s-a părut destul de straniu că personajul principal nu s-a îndrăgostit într-o domnişoară dar şi-a găsit un prieten, prin ajutorul căruia va cunoaşte cu totul altă lume. Mi-a plăcut mai mult să citesc despre o pritenie de cât, despre o dragoste banală care până la sfârşitul povestirii s-ar termina cu despărţire sau cu un dulce sărut şi cu cuvintele: şi-au trăit ei până la adâncă bătrâneţe...
Autorul a apelat la o problemă actuală, la politicienii care decid viaţa oamenilor, la oameni indiferenţi unul faţă de altul. Autorul a găsit o bună comparaţie între politică şi diavol. Diavolul nu doarme şi aşteaptă ca oamenii, săvârşind păcate, să-l urmeze. Ca şi politica, diavolul face tot ce îşi doreşte din oameni, el le impune jocul după care oamenii trăiesc, fără a se gândi la consecinţe. Însă Iacob, personajul principal, nu s-a lăsat dus de jocul diavolului şi l-a ales pe Dumnezeu. Biblia lăsată de maica sa, i-a pus începutul unei noi vieţii iar, Vik (Alexandru) l-a ajutat să pătrundă în lumea creştină. Autorul propune ca oamenii care s-au pierdut în viaţă să apeleze la Biblie, la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu e singura scăpare a omului.
După părerea mea autorul abordează următoarele teme: politică şi religie, Dumnezeu este unica scăpare pentru om şi prietenie. Cred că pe aceste trei elemente s-a axat mai mult autorul. În general cartea este reuşită. Se citeşte uşor, mi-a plăcut că s-au atins probleme actuale ale omenirii şi nu a fost atinsă tema de dragoste dintre o femeie şi un bărbat.
Cartea aceasta este ceva nou pentru mine, însă sfârşitul mi-a părut simplu, cred că ar trebui puţin ,,piper'', dar nu vorbesc despre un sfârşit care ar avea o continuare în alt volum, poate era necesar ceva mai deosebit decât o moarte simplă. În general trecerea lui Iacob de la un simplu om, cu o viaţă banală - la botez şi la transformare în părinte, m-a impresionat. Iacob fiind un om pierdut şi-a găsit scăparea în Dumnezeu.
Popescu Elena,
studentă, anul III, ULIM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu