Poezii de NADEJDA USATÎI.
Cântarea românească
dedicată lui Grigore Vieru
Divin al neamului, Tu eşti
trăire pămîntească!
Ai răsărit din veacul cel
de criză Omenească!
Poet, exil, al nostrului popor
frîntură zbuciumată,
Suntem datori în faţa Ta,
toată naţia românească !
Poet, în tot desăvârşit,
mlădiţă credincioasă,
Cît sînge proaspăt ai vărsat
întru făptura noastră!
Vor fi datori şi cei de apoi,
şi tot întreg poporul,
Vom apăra cei trei piloni:
Credinţa ! Neamul ! Tricolorul !
Mai, 2010
Cuvinte către tineri
Un cântec jalnic
se aude,
vădit cu credinţă
umplut, cu dor
se naşte un om.
Un dangăt de clopot
te cheamă creştine,
răsună în larg,
tu unde eşti ?
hai vino!!!
Auzi tu, omule,
Credinţa?!
vezi Fapta lui Hristos,
crezi să te vezi, ateule
păcat, întins pe jos?
Agoniseşti, tu aur
săracule, ce eşti,
nu ai nădăjduire
de ce mai trăieşti ?
vezi cum putrezeşti ?!
Mergi şi laşi în urmă...
mai laşi oare ceva ?
sărac, păgîn la suflet,
iertarea nu- i a ta,
izvor de putregai !!!
ianuarie, 2010
DOR
Mi-i dor de tine mamă,
De plaiul strămoşesc,
De casa... părintească,
De tot ce-i ro-mâ-nesc.
Eu ştiu ce soi de piatră,
Pe suflet greu te-apasă,
E-un dor de ne-descris,
Că fiica... nu-i... acasă.
Îl văd pe Tata-n prag,
E rău bătut de soartă,
Şi pe furiş... cum plînge,
Tot aşteptînd la poartă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu