Titlu

în dialog cu comunitatea

BIBLIOTECA OVIDIUS ÎŢI OFERĂ CE ARE MAI BUN: INFORMAŢIE UTILĂ, CELE MAI ATRACTIVE SPAŢII, BIBLIOTECARI CALIFICAŢI
VINO ŞI TE VEI CONVINGE!


Menu

duminică, 26 februarie 2017

În ospeție la muzeu

Timpul rece de afară ne-a ținut prizonieri în casă, astfel la primele apariții ale soarelui cu dinți, noi, cei de la biblioteca Ovidius, responsabili de serviciul Rătăcind prin Chișinău, un serviciu pe care frigul l-a stopat și l-a depus la hibernare de rând cu animalele împăiate de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, am hotărât să vizităm cu copiii anume acest muzeu, încât razele soarelui și calendarul ne șoptesc apariția unui nou anotimp și concomitent Atelierul de mărțișoare desfășurat în incinta acestuia.
Ne-am delectat privirile cu simbolicul mărțișor, confecționat de mâini diferite, de toți cei care au pofta să împartă frumoasa tradiție și bineînțeles semnificația firelor de „alb” și „roșu” răsucite de ani de zile în aceeași combinație, unii din copii s-au alăturat grupelor atât specializate cât și dormice de a promova obiceiul, precum cei de la centrele „Andrieș”, „Curcubeu”, dar și veniți din depărtare, Sângerei, Criuleni.
Deși frăpați de frumusețea Mărțișorului, nu am ignorat, ci din contra ne-am plimbat pașii prin toate cele 18 săli ale muzeului, care ne-au captivat prin istoria țării noastre de la teritoriul odată scăldat de mare până la flora și fauna cândva existentă, nemaivorbind de cultura plaiului natal trecută din generație în generație, cu unele nuanțe păstrate, cu altele uitate, dar care mai dăinuiesc și azi.
Trecerea de la o galerie la alta, a făcut posibilă întâlnirea cu foști utilizatori ai bibliotecii Ovidius, veniți și ei să întâmpine tradiționalul mărțișor și să afle despre adevărata comoară natală, bucuria acestei revederi e ilustrată într-o poză comună, o poză care peste ani va relata despre acest eveniment.

Biblioteca Ovidius rămâine mereu surprinsă de evenimente și oameni care-i deschid ușa și de evenimente și oameni pe care-i vizitează.




Curcubeul copiilor

Serviciul  „Copilăria în culoare” este un serviciu excepțional, un serviciu care te face să privești lumea cu lumină, în culori și să uiți de tot ce e trist și gravat în nonculori.
Termenul culoare a cuprins astăzi universul  copiilor de la definiție până la clasificare, în calde și reci, în primare și secundare, dar toate acestea și-au urmat făgașul nu înainte de a-și stabili calitățile pe care trebuie să le posede și să deducă cuvântul-cheie ce-i va determina „succes”.
Succesul i-a călăuzit și la rubrica „Găsește cuvintele lipsă” din poezie, care în cele din urmă au conturat și mai bine aspectul culorii, mai bine zis, a unor culori, șapte culori primare ce se regăsesc atât în poezie,  cât și în intersecția ploii cu lumina, obținând, astfel,  un curcubeu.
Au recitat și poezie, scăldată toată în culoare, cum că „Am luat galbenul din soare/ Și-albastru  din val de mare” ca la final cu acuarela să reflecte curcubeul, soarele, umbrela.
Pensula, apa și culoarea au creat universul micilor pictori, care și-au înșirat fantezia pe coala albă de hârtie, reprezentând propriul curcubeu, al lor, dar și al bibliotecii Ovidius.
În paleta cu culori fiecare dispune de o culoare proprie, o culoare ce te caracterizează, ceea ce au și aflat copiii după ce și-au extras culoarea preferată.
Dacă preferi verdele, află că reprezintă odihna, speranța, tinerețea și liniștea ce-ți pătrunde întreg sufletul, despre celelalte culori vei afla cu siguranță dacă vei deveni fanul bibliotecii Ovidius și utilizatorul serviciului Copilăria în culoare.



vineri, 24 februarie 2017

Mică, tot mai mică - o bunică

  Lumea poveștilor e o lume aparte, o lume catadicsită cu personaje care trăiesc o viață asemănătoare sau pe alocuri diferită de cea reală, dar e o lume care captivează prin farmecul ei atât pe cei mici, cât și pe maturi.
Lumea poveștilor e la biblioteca Ovidius, e în lumea cărților, care știe să aștepte, să  asculte și să nu tradeze niciodată, cu ajutorul ei vei vedea și ceea ce pare uneori imposibil de cuprins cu privirea, e o lume ce te teleportează atât în spațiu, cât și în timp, de la biografia scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea până la opera acestuia „Neghiniță”, mică și ea cât ”un fir de neghină” sau poate nu într-atât de mică, căci elevii clasei a doua de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazu”  au absorbit-o din Dezlegarea labirintului(basm, umbră, năut, in, caier, albastră) pentru a descoperi titlul povestirii „Bunica” cu chip uscațiv și cărunt de ani mulți adunați la umbra dudului.
Au stabilit diferența dintre basm și povestire, adică dintre născocire și fapte reale ca în final să asculte cu atenție textul , să răspundă la întrebări, să constate prezența unor obiecte transferate din lumea povestirii în sala de lectură.
Jocul antonimelor a ridicat mâinuțele la înălțime și i-a încurajat să participe la crearea unui Diamant, poetic bineînțeles, doar că un singur copil deținea misiunea de organiza cuvintele în această ordine fixă, cuvinte reprezentate de fiecare elev în parte.
Această aventură a copiilor de-a constitui un dicționar și de-a formula poezia dată s-a finalizat în momentul când elevii au continuat povestea despre care-i vorbea bunica la umbra copacului.

Zâmbete, emoții și impresii plăcute timp de o oră, o oră de lectură la biblioteca Ovidius.

joi, 23 februarie 2017

Tindem spre instruire

Dacă s-a născut sau a murit, dacă are merite sau păcate, nu le poți cunoaște pe toate de nu ai la-ndemână un ziar, însă jurnalismul ca și toate celelalte, nu posedă doar dreptate.
Din acest considerent, noi, cei de la biblioteca Ovidius, care veșnic trebuie să îmbrăcăm haina de jurnalist pentru a aduce la cunoștință publicului despre activitățile petrecute în incintă, am rămas surprinși și mulțumiți de lecția de instruire prezentată de colega noastră Lilia Don-Ciobanu, de unde am acaparat toată informația cu privire la educația Media, la anvergură și bruiaj, la noutate și conflict, la componentele unei știri.
Teoria fără practică nu obține permanet succes la fel ca o informație fără poză, de aceea la lecția de instruire nu am fost lipsiți de practică, căci am fost puși în situația de a transmite o informație de la un individ la altul sau mai bine zis, am profitat de jocul „Telefonul fierbinte”, observând producerea bruiajului, la fel se întâmplă și în jurnalism, dacă nu posezi spirit critic, responsabilitate Media și competențe specifice acestei îndeletniciri.
Aceasta nu a fost unica noastră activitate practică, căci lucrul de echipă este binevenit, mai ales în situația când am analizat una și aceeași informație postate de televiziuni diferite, observând astfel, pierderea unor nuanțe și detalii esențiale sau cazul fotografiei fără legendă care stârnește gânduri diferite de adevărata realitate.
Lecția de astăzi a fost una de succes, primită ca un dar, căci persoana care ne-a instruit, a fost și ea instruită la rândul ei.

Și cum „Dar din dar se face Rai”, noi, bibliotecarii vom instrui utilizatorii ca să creăm un adevărat Paradis, chiar la biblioteca Ovidius.

miercuri, 22 februarie 2017

Soarele oamenilor buni

Serviciul „Povestea copilăriei i-a încântat și astăzi pe micii cititori, care neapărat în zi de miercuri deschid ușa bibliotecii Ovidius.
Astăzi, la fel ca întotdeauna, copiii s-au adunat roată în jurul mesei și așteptau cu „gurile cascate” o altă poveste, nu înainte de a participa la jocul Caută-Găsește .
Ei s-au aventurat în acest joc, dar totodată au identificat cuvintele „Iisus”, „Hristos”, „Ierusalim”, „Scridon” și altele, ceea ce i-au ajutat să deducă titlul povestei Aleșii Domnului, după care a urmat lectura propriu-zisă.
Explozia stelară a fost utilizată cu un scop dublu, de a preciza locul sacru al Domnului și de a formula un șir de întrebări, pornind de la Cine?, Când?, Unde? Cum?De ce? , bineînțeles că răspunsurile au fost închegate pe potrivă, utilizând cuvintele-cheie.
Atunci când vorbim despre Dumnezeu, când preamărim numele acestuia, utilizăm o serie de calități pozitive, specifice unui ales al Domnului: prietenie, credință, smerenie, bunătate și speranță, un adevărat soare a oamenilor buni, ceea ce nu putem afirma despre cei care reprezintă contrariul, adică minciuna, zgârcenia, invidia, mândria, răutatea, pe care copiii l-au transfigurat în nourași, știind că aceștia niciodată nu vor deveni aleșii lui Dumnezeu.
Povestea de azi a fost percepută cât se poate de bine de cei care au lecturat-o, au formulat întrebări și răspunsuri, au rezumat în cele din urmă conținutul acesteia, având la bază cuvintele-cheie, stabilind că „Ierusalimul este acolo unde s-a născut Iisus Hristos” și că fiecare din cei prezenți au concretizat că omenia, onestitatea, bunătatea, credința, inteligența și speranța sunt valori fundamentale.
Lucrul în perechi i-a organizat și mai mult pe copii, ajutându-i să coopereze și să stabilească un raport de colegialitate cu unii din copiii care au venit pentru prima dată la activitate.

Dragi copii, profitați din plin de lectură și de Povestea copilăriei atâta timp cât sunteți copii, cât dispuneți de acest serviciu la biblioteca Ovidius.



marți, 21 februarie 2017

Cărți vechi și rare din colecția Bibliotecii „Ovidius”


Constatări fundamentate de „Proverbele românilor”, vol. II
Ziua de azi e una prea complicată ca să te descurci de unul singur, să trăiești doar tu și cu umbra ta; din acest considerent, apare necesitatea de socializare, de transfigurare a lumii individuale într-una colectivă.
Acum s-a creat un alt timp, unul al erei primitive, când toți acționau și supraviețuiau doar în trib, doar datorită existenței lor într-un grup, probabil, acesta e motivul și totodată succesul tuturor organizațiilor, de aceea în majoritatea instituțiilor se pune un accent aparte pe lucrul în echipă, activitate ce presupune colaborare și cooperare sau cum spune un vechi proverb:
Toți un trup și un suflet.
Dim. Tichindeal, Fab. p.269
Exprimă deplina brodire a douӗ caractere, cel mai înalt grad de prietenie, și desăvârșită înțelegere în tte.

Ceea ce și denotă aspectul unei echipe, care trebuie să interacționeze cu colegii, să înțeleagă rolul fiecăruia în grup, să respecte drepturile și convingerile celuilalt, să se concentreze mai mult pe obiectivele echipei, decât pe cele personale, aceștia sunt pașii pe care i-a urmărit societatea din orice timp, căci mult mai greu e să ajungi undeva de unul singur.
Omule, mă adresez ție, celuia ce ești posesor de rațiune, unde te-ai afla, în care colectiv ți-ai găsi existența, orice ai face, gândește-te și acționează cu „trup și suflet”, căci progresul echipei este și progresul tău!

luni, 20 februarie 2017

Vino să vezi și tu magia!

Acolo unde este cald și bine, precum la biblioteca Ovidius, partenerii și voluntarii nu trebuie căutați, căci ei vin singuri, fiind siguri de efectul serviciilor pe care le propun publicului larg.
În așa mod s-au lansat mai multe servicii, printre care unul cu caracter exact, dar original, organizat la-ndemnul profesorului de chimie al Liceului Teoretic Agricol, Ureche Dumitru, care cu ajutorul celor patru discipoli ai săi au transformat sala de lectură a bibliotecii în una magică.
Magia serviciului Chimia distractivă a stârnit curiozitatea celor mici prin experimentele „Spuma arzătoare”, „Bancnota în flăcări”, „Vulcanul” și „Chirurgia magică” , iar pe cei mari i-a cointeresat cu toate substanțele utilizate și efectul lor în urma reacțiilor.
Deși vârsta publicului nu se încadra nicidecum în vârsta chimiei, pentru că cei mici habar nu au ce e cu aceste elemente și cum se numesc, însă au conștientizat că aceste farmece le văd doar aici, acasă nu le pot experimenta din lipsă de soluții, iar cei mari, părinții, probabil trebuie să depene ani în urmă ca să-și amintească de laboratorul de chimie.
Deci, suntem mândri, noi,cei de la Ovidius că dispunem de un serviciu-beneficiu atât pentru cei mici care când vor ajunge la etapa dată își vor aminti cu drag despre ceea ce au văzut, cât și pentru maturi, care și-au răscolit amintirile și totodată au văzut poate ceea ce n-au putut vedea la timpul lor.

Vino la biblioteca Ovidius în fiece zi, căci niciodată nu poți a ști ce fel de magie te așteaptă.




O duminică altfel la biblioteca „Ovidius”

Serviciul Micii Cercetători Ecologiști care văd în „verde” mai mult decât „o culoare” s-au întrunit din nou la biblioteca Ovidius pentru a experimenta, pentru a-și dezvolta gândirea critică și analitică.
Activitatea de astăzi s-a desfășurat într-un mod original, într-o combinație de științe, de metode, precum ecologia cu filologia și experimentul cu lectura, deși toate acestea s-au intercalat între ele cu un scop premeditat, de-a utiliza tot ce e natural, ecologic și de-a slăvi versul vierean, de-a deduce semnificația genericului acestei activități: Era-n duminici altfel!, având la bază poezia Duminica de Grigore Vieru.
Copiii sunt cei care-și modifică permanent ideile, dorințele, iar propunerea doamnei Lilia Don-Ciobanu de-a se metamorfoza în agenți secreți a fost acceptată, deoarece copiii au tendința să acapereze tot ceea ce le trezește curiozitatea și mai ales, ceea ce are aspect de mister, la fel ca și primul experiment Cerneala invizibilă.
Acesta constă în utilizarea materialelor din universul imediat, precum lămâia, bineînțeles să scrii un mesaj cu suc de lămâie nu e într-atât de ușor, dar e captivant, în momentul când poți descifra mesajul la flacăra unei lumânări și concomitent conștientizezi că această magie are loc în urma procesului de oxidare.
Pregătiți mereu pentru a experimenta cu propriile mâinuțe, copiii nu au încetat ofere atât întrebări, cât și răspunsuri, iar observația le-a fost sporită și de sticluța cu vopsea-praf diluată în apă, care în momentul intercalării acesteia cu un magnet, acesta acapara toată vopseaua, termenul dedus de copii a fost magnetizarea, care are loc datorită particulelor de metal din vopsea.
La final, copiii așteptau cu nerăbdare experimentul dulce, iar prăjiturile căpătau un alt aspect, atunci când cei mici le atribuiau o nuanță de ciocolată în diverse forme, după imaginația proprie.

 O duminică la biblioteca Ovidius e o duminică altfel.

vineri, 17 februarie 2017

Invitație la dans

Ziua de astăzi este una specială, nu doar prin data de 17 februarie a anului 2017, ci prin faptul că la biblioteca Ovidius a fost lansat programul Chișinăul citește. Din câte cunoaștem ordinea e ordine peste tot, iar prioritatea aparține celor mici, căci prima lansare de carte a avut loc la oficiul copii, unde Ianoș Țurcanu i-a invitat pe toți la Dansul florilor, cei poftiți la dans au fost elevii din clasa I/II-a de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”.
Deși micuți, s-au înaripat cu toții în dansul poeziei și i-au adus zâmbetul pe buzele poetului care-i încuraja cu aplauze.
Capitolul întrebări ne-a facinat pe toți cei prezenți, căci datorită lor, care sunt curioși de toate și de tot, am aflat și noi câte ceva nou din biografia poetului, precum că în clasa I a scris prima poezie, dedicată unei fetițe căreia îi plăcea de alt băiat, apoi în clasa a IV-a a primit cadou de la maica sa un carnet pe care l-a semnat Opere alese a lui Ianoș Țurcanu, iar în clasa a V-a, a VI-a a publicat nuvele și aștepta laude din partea celor înaintați în arta scrisului.
Din sincerele destăinuiri am conștientizat că nu poți deveni scriitor dacă nu ai vocație și talent, totodată poetul i-a îndemnat pe copii să-și aleagă o profesie pe plac, să facă doar ceea ce le place, că de altfel viața e monotonă și fără progrese, de fapt aceasta e ideea poetului că o zi trecută fără a scrie, e o zi tristă.

Din acest considerent, dragi cititori, pentru  a vă învesili ziua, vă invităm la lectură, la „Dansul florilor.”






O lecție de cultură

Biblioteca Ovidius este o instituție  de cultură, din acest considerent toate serviciile și activitățile bibliotecii sunt strâns legate de cuvântul cultură.
Serviciul Șezători de altădată a adunat un șir de oameni care posedă numeroase valori, atât spirituale, cât și materiale, pentru a le prezenta celora care nu știu cum arăta cu adevărat o șezătoare și care e specificul ei.
Armonia, voia bună și dispoziția și-au dat binețe la această masă de îndată ce doamnele, meșterițe în ale artei au aranjat masa tradițional cu mere și nuci, cu plăcinte și bomboane, nici ceaiul din ierburi nu a lipsit, căci așa e la moldoveni, munca sporește când masa e plină.
Însă elementul primordial l-a constituit subiectul acestei întâlniri: Portul popular în Basarabia. Confecționarea și croșetarea iei și a cămașelor bărbătești.
Această temă i-a intrigat pe toți cei prezenți, așa că meșterul popular, Elena Boțan nu a stat mult pe gânduri și ne-a condus pe tărâmul acestei culturi cu cămașe și ii brodate pentru zi de zi, dar și pentru sărbătoare, cu bondițe și catrințe, cu brâuri și opinci pe care le purtau străbunii noștri de la mic la mare, toate croșetate și prelucrate, în culori deschise pentru celibatari, ceva mai închise pentru familiști, dar toate, absolut toate prin fir de ață și muncă depusă descriu localitatea și caracterul  celora care le poartă.
Punctul culminant al șezătorii l-a prezentat doamna Elisaveta Onofreiciuc, care ne-a frapat privirea cu costume naționale din Bucovina, din Codrii Cosminului, pe unde Ștefan cel Mare a dus bătălii, costume îngălbenite de vreme, cu o vechime de peste 100-150 de ani, dar și unele mai noi, pe care le-a purtat doamna și fiica ei, căci așa e tradiția ca fiecare fată să posede un costum național pentru biserică, nuntă și alte manifestări.
Analiză și sinteză asupra elementelor ornamentale povestite anterior și regăsite în țesătura acestor porturi populare.
Povestiri din alte vremuri, tratarea unor valori ce azi s-au păstrat preponderent, într-un cuvânt cultură dezvoltată într-o instituție cu același nume - biblioteca „Ovidius”.

joi, 16 februarie 2017

Tu ce alegi?

Noțiunile de „dreptate” și „minciună” le găsim mereu în contradicție și actuale pentru timpurile noastre, pe cât sunt de frecvente, pe atât de des sunt tratate în diverse opere literare.
Astăzi, serviciul Povestea copilăriei le-a oferit utilizatorilor un suport pentru viață, deoarece povestea Adei Zaporojanu Dreptatea și Minciuna i-a familiarizat pe copii cu rolul acestora în societate și cu faptele pe care le fac atunci când sunt ghidați de acestea.
Lectura nu a fost singurul mod de a afla despre virtuțile și viciile celor două calități, căci copiii au participat activ atât la dezbateri, având la bază diverse situații-problemă, cât și la lanțul întrebărilor în baza textului.
Opinii și argumente diferite au fost stabilite de către micuți și în momentul realizării acrostihului cu termenii-cheie, însușirile oferite au fost diverse și contradictorii pe alocuri.
Toate ca toate, dar dialogul dintre Adevăr și Minciună  a fost și mai bine pus pe roate, căci fiecare și-a asumat întru totul rolul primit.
După cercetări și propuneri, copiii s-au relaxat prin jocul de cuvinte și labirint.
Dacă ai rămas frapat de ceea ce se petrece la Povestea copilăriei, nu ai decât să vii și tu la biblioteca Ovidius, căci neapărat te vei relaxa și vei învăța ceva nou.

miercuri, 15 februarie 2017

O lecție cu impact!

Copiii sunt întotdeauna pasionați de cărțile ilustrative, pe ei îi captivează mult mai mult imaginea decât textul. Aceste criterii de selectare a textului trec printr-o perioadă de tranziție la fel ca și vârsta acestora.
Textul atât pentru cărți cât și pentru alte publicații are la bază redactarea acestora în programul Word, dacă la prima lecție de instruire utilizatorii de la biblioteca Ovidius au învățat principalele componente ale calculatorului și modul de utilizare și scriere a unui simplu text, azi ei sunt preocupați de culoarea reliefată nu doar prin text, ci și prin imagine.
Dacă în cazul textului oferirea unei culori a fost destul de simplă, atunci inserarea unei imagini le-a dat unora bătăi de cap și i-a dezorientat, căci aceasta prevede accesarea mai multor opțiuni: descărcarea imaginii din internet, alegerea opțiunii de inserare, forma și centrarea acesteia.
După ce au structurat textul și au aranjat imaginea la locul potrivit, copiii au învățat să treacă documentul electronic într-o formă tradițională, bineînțeles cu ajutorul imprimantei.
Lecția de instruire a avut un impact mare asupra copiilor care sunt conștienți că datorită programului Novateca oportunitatea de a-și vedea produsul realizat a crescut.

La Mulți Ani, Doamnă Director!

Stimată doamnă Harjevschi,
În această zi specială de februarie, echipa filialei Ovidius vă sugerează să rămâineți așa cum ați fost: energică și optimistă, dornică de noi realizări și pregătită oricând pentru înfrângeri.
Noi conștientizăm prezența Dumneavoastră ca pe o primăvară născută-n zi de iarnă, ce știe să monitorizeze temperatura, adică faptele și acțiunile.
Pentru personalitatea Dumneavoastră firavă ca orhideea, dar și puternică ca gerul, noi Vă urăm un timp frumos, luminat de bucuria fiecărei zile, fiecărei împliniri, doar fețe adevărate în preajmă, carul plin cu sănătate și mulți, mulți ani fericiți!




marți, 14 februarie 2017

Măria Sa, poezia viereană!

Ziua de 14 februarie e una însemnată pentru românii de pretutindeni, fiecare o sărbătorește în felul său, unii o pictează, alții o scriu, iar ceilalți o recită, o cântă în dependență de valorile pe care le posedă.

Această sărbătoare nu a trecut neînsemnată pe lângă ușa bibliotecii Ovidius, deoarece fiecare sală a acesteia a oferit câte un colțișor pentru sărbătoarea Marelui Poet Național- Grigore Vieru.
Deși am ordonat cu grijă colecția acestuia în expoziții, momentul-surpriză a fost reprezentat de către cititorii fideli ai bibliotecii și ai poeziei vierene - copiii, care se regăsesc în poeziile acestuia, care își întâlnesc mama grijulie printre versuri și care au participat cu trup și suflet la recitalul poetic Grigore Vieru – poet al neamului și al mamei.

Expresivitatea și emoțiile desprinse din recitalul poetic s-au îmbinat perfect cu temele și motivele regăsite de copii în poezie, cu acrostihul care a reliefat adevăratele calități ale poetului și nu în ultimul rând cu prietenia pe care a legat-o cu fir roșu de fiecare în parte.
Grigore Vieru rămâine a fi poetul copiilor, a culorilor de albastru-galben-roșu, care ne reprezintă ca popor și datorită căruia în sufletul copiilor încolțește noțiunea de patriot.

Cu dulciuri și diplome de participare și-au luat la revedere micuții, care sunt în așteptarea unor altor activități de promovare a valorilor general-umane alături de Marii Creatori ai scrisului.



Oglinda Dimineții

                       Biblioteca și noi

 Asemenea lui Sisif, căruia i s-a pus pe umeri prea mult, Grigore Vieru - Omul Dimineții, cel care reînvie la fiecare răsărit de soare pentru a culege picăturile de rouă sfinte și a le metamorfoza în cuvinte ca să creeze imnul națiunii române, conștientizează tragedia, astfel devenind un învingător, un Om Duminical. Nu va juca jocul celorlalți, va fi răstignit ca Iisus pentru a ne lăsa pe noi, muritorii, să continuăm ceea ce apărat Omul Vieru cu suflet. Poetul neamului se sacrifică pentru libertatea colțișorului de rai, cu nume poetic, Basarabia. El n-a mâzgălit Dumnezeul din ochii mamei, n-a călcat pe iarbă străină, a iubit până la lacrimi viața,...dar câtă deznădejde, câtă durere în acest suflet plăpând.
Pe fiecare dintre noi această floare cosită ne doare. Spiritul geniului dăinuie, se identifică cu fiecare fibră a noastră, iar atunci când suntem însingurați și triști ne amintim de unde ne-am rupt, cine suntem datorită poeziei vierene pe care o respirăm asemenea aerului la o pauză de lectură în incinta bibliotecii Ovidius sau chiar printre rafturile bibliotecii personale. Vieru ne învață că patria este înlăuntrul nostru, oriunde ne-am duce, nu putem uita de casa de humă, casa văduvă și tristă, de obiceiurile, poveștile spuse de bunica, mângâierea mamei, privirea ei care ne urmărește pretutindeni, de vorba-i caldă, ce ne-au învățat cei mai buni dascăli..., nu putem uita limba, comoara de limbă în care găsim bogățiile adevărate, că doar în limba noastră română durerea o poți mângâia și bucuria s-o preschimbi în cântec.
 Măria Sa – Omul Duminicii, a rămas, în memoria noastră, a românilor de pretutindeni, ca un sfânt dintr-o icoană veche, cu ochi strălucitori de lacrimi și lumină, iar din focul mare al dragostei de lege, ne mai luminează din ceruri cărările spre adevăr.
Reaprindeți candela...!

luni, 13 februarie 2017

Miracolul de duminică

Frumusețea nu are margini, ea e actuală în orice epocă și la orice vârstă. Cu ea ne mândrim fie că suntem copii și mama ne-a gătit în rochițe de mireasă și sclipici pe buze sau ne-a aranjat papionul și bretonul de băiat mare, fie că ne aflăm la etapa maturității și ne preocupăm de frumusețea noastră în calitate de părinți, bunici.
Zilnic muncim, agonisim ca să ne fie bine nouă și copiilor noștri, iar week-end-ul  îl petrecem în compania copiilor pentru a acorda o notă de frumusețe familiei, în special mâinuțelor micuțe și dibace care mereu sunt dornice de a crea ceva pentru a-și ajusta accesoriile la hăinuța pe care o poartă.
Când vorbim despre frumusețe, despre accesorii și despre week-end ne referim la serviciul Miracolul care se desfășoară la biblioteca Ovidius în zi de duminică.
Cu toții suntem la curent că miracolele îi fascinează pe copii și din acest motiv ei nu lipsesc de la acest serviciu care îi motivează să producă ceva pe cât de obișnuit pentru noi-maturii, pe atât de neobișnuit pentru ei, pentru micile și gingașele lor mâinuțe, care nu-și găsesc odihna în timpul acestui serviciu, mereu sunt în căutare de mărgele potrivite după dimensiune, după formă și culoare, după bunul plac, dar și ornamentul pe care-l fac. Dacă într-un week-end au dat naștere unei brățări, acum au creat un colier, care va atârna frumos la gâtul meșterițelor sau al mamei, căci avem și un băiat care și-a dat interesul.

Frumusețea e o artă cu panglici și mărgele, o artă ce poate colora viața noastră și a celora care ne înconjoară.

duminică, 12 februarie 2017

În labirintul Ariadnei

Expoziţie virtuală
„Lectura noastră cea de zi cu zi”
Spre atenţia celor pasionaţi de dezlegarea misterelor am selectat un şir de volume în speranţa că ele Vă vor trezi curiozitatea şi vor spori lectura! 

Sutcliff, Rosemary. Acvila legiunii a IX-a / Rosemary Sutcliff ; trad. : Alexandru Macovei. – Bucureşti : Litera, 2010. – 351 p.
În primăvara anului 117 d. Hr., Legiunea a IX-a a armatei romane s-a îndreptat spre nordul Britaniei, pentru a stăvili revolta triburilor caledoniene, şi de atunci nu a mai fost văzută. Patru mii de oameni au dispărut şi nu au mai fost văzuţi. Iar stindartul lor s-a pierdut. Este o enigmă pe care nimeni nu a descifrat-o vreodată.
Acvilla Legiunii a IX-a este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX şi au fost vândute peste un  million de exemplare în toată lumea. Rosemary Sutcliff ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic în 1975 şi comandor al aceluiaşi ordin în 1992, s-a dedicat romanului istoric şi a devenit una dintre cele mai importante scriitoare. 

McMaster, Lois Bujold. Paladinul sufletelor / Lois Bujold McMaster ; trad. : Raluca Chirvase. – Bucureşti : Tritonic, 2008. – 570 p.
În Paladinul Sufletelor este exploatat genul fantastic pentru a crea o poveste a unei aventuri fizice şi spirituale. O carte care abundă în detalii suculente, plină de fantastic meşteşugărit foarte frumos. Este o carte destinată pentru a fi mai întâi devorată , apoi savurată, demnă de mai multe lecturi.





Martin George. Peregrinările lui Tuf / George Martin ; trad. : Liviu Radu. – Bucureşti ; Nemira, 2010. – 549 p.
Povestiri fantastice reunite într-un volum Peregrinările lui Tuf care tratează problemele şi relaţiile oamenilor cu tehnologia. Fascinantă este mai ales tenta lor recurentă-posibilitatea ca un singur om să devină putere de viaţă şi moarte asupra semenilor săi. De-a lungul seriei de povestiri autorul reuşeşte să modeleze treptat eroul păstrând ideia că majoritatea problemelor cu care se confruntă Tuf sunt cauzate de propensiunea inepuizabilă a oamenilor către lăcomie şi prostie.



Cleverly, Barbara. Mormântul lui Zevs / Barbara Cleverly ; trad. : Maria-Luiza Sandu. – Bucureşti : Nemira, 2010. – 502 p
Câștigătoarea Premiului Dagger, Barbara Cleverly, ne propune un thriller istoric de exceptie: Mormântul lui Zeus – primul roman din seria Suspans, cu protagonista Laetiţia Talbot, a cărei acţiune se petrece in 1928, în Creta.
Laetiția Talbot, arheolog neofit, este invitată în Creta să-şi petreacă un sejur în vila unui celebru arheolog care caută o comoară mitică: mormântul lui Zeus. Insă ceea ce promitea a fi o vacanță liniștită se transformă repede într-o anchetă polițistă, căci în grădina vilei este descoperit un cadavru, iar Laetiţia se alătură inspectorului de poliție în investigarea cazului și descoperă nebănuite secrete. Un triller istoric de excepţie cu o goană în labirintul istoriei. 

Dickens, Chares. Misterul lui Edwin Drood / Charles Dickens : trad. ; N. Popescu.  – Bucureşti, 2012. – 350 p.
Edwin Drood este pe pragul de a lua de soţie pe Rosa, dar rup logodna. Nu trece mult şi Edwin dispare. El dispare in mod misterios, dând naştere la o multţme de întrebări şi, din păcate, prea puţine răspunsuri. Oare a fost ucis, se întreabă cititorul lecturând romanul lui Dickens. Enigma a rămas nedescifrată. Așadar, daca vă plac misterele cartea aceasta este pentru voi, de asemenea, dacă va plac cărțile lui Charles Dickens si acesta este singurul titlu care a scăpat necitit până acum se merită de a fi lecturată.  În plus, dacă vreți să îl citiți pe Drood al lui Dan Simmons, ar fi bine să începeți cu cartea de față. Spor la citit!
Hearn, Lian. Să nu trezeşti podeaua-privighetoare / Lian Hearn : trad. ; Lidia Grădinaru. – Bucureşti, 2009. – 285 p.
Este un volum cu ritmul extrem de alert dar cea mai importantă calitate a primului volum din serie este faptul că autoarea reuşeşte, într-un mod original şi credibil, să creeze o lume unitară, cu legi proprii, cu o geografie proprie, în care elementele fantastice se integrează atât de firesc încât se ajunge până la punctul în care nu mai pot fi distinse de „real”. În acest volum întâlnim un Takeo mai degrabă purtat de destin decât unul care îşi face singur destinul, el eliberându-se de „haina” sa de hidden pe parcursul celor trei cărţi din serie, în ultimul volum ajungând un războinic desăvârşit. Atât pentru iubitorii de fantastic, cât şi pentru amatorii de literatură japoneză. Este o mostră de literatură fantastică scrisă cu multă atenţie, cu precizie şi pasiune, care va satisface aşteptările şi celor mai exigenţi cititori.

McMaster lois Bujold. Blestemul Chalionului / Lois Bujold McMaster : trad..; Raluca Ghervas. – Bucureşti, 2007. – 638 p.
Este una din cele mai premiate si traduse autoare, Lois McMaster Bujold cu prima sa carte Dans, aparuta la Nemira prin anii '90 (epuizata în cateva zile !), premiată cu premiul Nebula. Spre fericirea fanilor Fantasy , Tritonic s-a hotărât să publice trilogia Chalion, incepând cu începutul, adică Blestemul Chalionului. Avem prinţi, prinţese, oameni nobili, corupţie, nenorociţi, legende, blesteme. Cartea  se citeste cu mare placere. Se pare ca Bujold a ajuns la rețeta perfectă, încât toate cărțile ei ies bine.

Paolini, Christopher. Eragon / Christopher Eragon Paolini : trad. ; Cezar Tabarcea. – Bucureşti, 2009. – 538 p.
Eragon e una dintre cărțile care, din fericire, e scrisă pentru „copiii veșnici". O poți citi pentru prima data la 40 de ani și să îți placă. E imprevizibilă, te poartă spre o lume magică unde binele poate învinge împotriva tuturor șanselor și te face să te simţi din nou un copil fără griji care poate visa că va găsi şi el un ou de dragon.
E o carte valoroasă, care merită citită, care te face să visezi din nou la tărâmuri fantastice şi lupte cu dragoni și elfi. În plus, aduce ceva nou, ceva proaspăt, şi anume perspectiva eroului, găndurile și sentimentele conflictuale ale unui băiat forţat să omoare pentru binele suprem.

Robillard, Anne. Cavalerii de Smarald / Anne Robillard : trad. ; V. Vasas. – Bucureşti, 2009. – 282 p.
In primul volum al seriei, Anne Robillard ne dezvăluie o lume de mult uitată, plină de magie, în care șapte Cavaleri cu daruri speciale trebuie să-şi unească puterile și curajul pentru a proteja popoarele din Enkidiev împotriva Împăratului Negru. Regele de Smarald trebuie să reînvie un neam de cavaleri, şi aici apare intriga pe care veţi reuşi să o dezlegaţi doar dacă veţi citi acest captivant şi plin de enigmă roman. 


Hearn, Lian. Sub cerul liber, având drept pernă iarba / Lian Hearn : trad. ; Lidia Grădinaru. – Bucureşti, 2009. – 301 p.
Sub cerul liber, având drept pernă iarba este al doilea roman din populara trilogie a lui Lian Hearn Legendele clanului Otori. Evenimentele prezentate în roman acoperă o perioadă de aproximativ 6 luni (din toamnă până în primăvara anului următor), continuându-le pe cele din „Să nu trezești podeaua-privighetoare”. Evenimentele din volumul doi i-au o amploare ameţitoare, acţiunea ne inrigă la orice pas. Ce se va întâmpla cu eroii iubiţi vom afla răsfoind cartea filă cu filă…