Titlu

în dialog cu comunitatea

BIBLIOTECA OVIDIUS ÎŢI OFERĂ CE ARE MAI BUN: INFORMAŢIE UTILĂ, CELE MAI ATRACTIVE SPAŢII, BIBLIOTECARI CALIFICAŢI
VINO ŞI TE VEI CONVINGE!


Menu

miercuri, 30 noiembrie 2016

Zâna din povești vine cu daruri în ajun de Crăciun

Noi și biblioteca
Au devenit deja tradiționale lansările de carte ale scriitoarei gălățene Vera Crăciun la Biblioteca „Ovidius”. Și-n acest sfârșit de an, buna noastră prietenă a lansat două cărți - „Dansul fulgilor de nea” și „Auraș-Fluturaș”. Au venit la lansare două clase de a întîi de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”. Scriitoarea a fost susținută de poeta Silvia Ursache, directorul Editurii „Silvius Libris”, care a editat aceste cărți la Chișinău. Doamna Silvia Ursache a povestit cu căldură despre lansarea primei ei cărțulii „Alfabetul vesel”, acum 20 de ani, tot aici, la Ovidius. A povestit cum a cunoscut-o pe Vera Crăciun și cum a editat primele cărți la Chișinău.
Oaspetele nostru a citit copiilor versuri, povești, ghicitori și au cântat în cor cântecul „Pic-pic-pic”.  Le-a recitat copiilor și poezia unui poet scoțian, care se numește „Iată casa, pe care zidarul i-a zidit-o lui Jack”, prezentând o păpușă extrem de haioasă. A urmat un recital de poezie crăciuniană, pregătit de ambele clase. Băieții și fetițele parcă se luau la întrecere, care mai de care. Ei au fost răsplătiți de poetă cu cărți și cuvinte de laudă. Vera Crăciun le-a citit la încheiere Povestea Mamei, a mulțumit gazdei pentru ospitalitate și prietenie, s-a fotografiat cu copiii și cu echipa bibliotecii noastre.
Crăciun fericit, doamnă Crăciun și vă mai așteptăm cu multe și multe cărți inspirate, mulți ani înainte.



luni, 28 noiembrie 2016

„Rocada Mică”



a   n   u   n   ț   ă

competiția bibliotecii la șah

pentru anul 2 0 1 6.

Toți membrii sunt invitați

duminică, 11 decembrie 2016, ora 10.30


În una din vieți



Oglinzi obscure

Poetul Ion Gheorghiță s-a nascut pe 3 aprilie 1939 în satul Larga, județul Cernăuți (astăzi, raionul Briceni). După absolvirea Universității din Cernăuți, a lucrat redactor la ziarul „Zorile Bucovinei”, redactor la revista „Moldova”, redactor-sef al Colegiului de traducere al USM. A semnat mai multe volume de versuri, majoritatea dintre care pentru copii, dar și dramaturgie, și publicistică.

Meritele lui Ion Gheorghiță, în anii mișcării de eliberare și renaștere națională, au fost însemnate.

În prefața volumului selectiv de versuri „Întemeierea frunzelor”, selecție și prefața de acad. Mihai Cimpoi, se spune că Ion Gheorghiță „a fost un spirit rector al reînnoirilor în perioada Renașterii basarabene, făcând să fie promovat adevărul despre noi, cei de la „marginea câmpiei” române”.
Poetul martir Ion Gheorghița a fost asasinat de persoane necunoscute la 28 noiembrie 1991.

Astăzi, se împlinesc 25 de ani de la acel omor, în fața propriei case.

În colecția bibliotecii noastre: Sania de aur (Chișinău, 2010); 101 poeme (București, 2012);  Vorbe năzdrăvane (Chișinău, 2012).



vineri, 25 noiembrie 2016

Desenăm în creion și acuarelă


Servicii Moderne de Bibliotecă
La 25 noiembrie a avut loc o nouă ședință a Seviciului de bibliotecă „Copilăria în culoare”. Bibliotecara Mihaela Chișlari a prezentat copiilor cum se fac desenele în linie. A exemplificat prin imagini pe marele ecran. Apoi, copiii au desenat în creion, folosind liniile frânte, curbe, drepte, orizontale. Apoi, ei au aplicat acuarela. Lucrările au fost apreciate de Victoria Cebanu, dând indicații, cum să-și realizeze mai bine desenele în acest limbaj artistic. Dar continuăm sa experimentăm și alte forme de limbaj artistic de aceea va invităm sa participați la ședințele următoare . Vă așteptăm cu mult drag .

Cărți vechi și rare din colecția Bibliotecii „Ovidius”



Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Istria și Macedonia, vol. III (pag. 433 - 434) de Iuliu A. Zanne,  Bucuresci, 1899.

Zid

1. Zidul alb e hârtia nebunilor.
Pentru cei cari măzgălesc zidurile cu scrisul lor.

2. A fi ca un zid.
a) Neclintit
b) Adăpost, sprijin, apărare pentru cine-va.

3. Cu capu nu spargi zidul.
Când încerci un lucru peste putință, și mai ales, când unul mic și slab, se legă de unul mult mai tare de cât dânsul, în tote privințele.

4. Zidul are urechi și gardul proptele
Nu poți ascunde nimic.

5. Stizma nu s'mută, omlu s'mută.
Adică zidul nu se mută, omul se mută. Omul e schibător, nu se pote ține de cuvînt.

6. Murlu s'face ș'cu chetrî mici.
Adică zidul se face și cu pietre mici. Și poporul, și cei mici, au rostul lor în lume și aduc folose obștei.

O lovitură de stat nereușită și Mishima a fost printr-un ritual decapitat


Ogrinzi obscure
Pe data de 25 noiembrie 1970, Mishima împreună cu alți 4 membri ai Tatenokai, sub un fals pretext, au vizitat comandamentul din tabăra Ichigaya, secția din Tokio a Comandamentului Estic al Forțelor de apărare japoneze. Ajunși în interior s-au baricadat în birou și l-au legat pe comandant de scaun. Cu un manifest deja pregătit și un afiș pe care erau inscripționate cererile lor, Mishima a ieșit pe balcon și a ținut un discurs în fața soldaților aliniați. El a cerut organizarea unei lovituri de stat, care să restituie Împăratului puterea sa inițială.
Nu a reușit decât să fie ironizat și fluierat și atunci și-a încheiat discursul. S-a întors în biroul comandantului unde a comis seppuku, iar actul a fost urmat de decapitarea rituală executată de un alt membru al Tatenokai, Masakatsu Morita. Morita, nu a fost capabil să execute misiunea și un alt coleg,  a dus operația la bun sfârșit.
Imediat după Mishima, Morita a comis seppuku și a fost decapitat de Koga. După decapitare, capul lui Mishima a fost așezat pe o foaie de ziar. Imaginea a intrat prin mass media și manualele de istorie în conștiința oricărui japonez drept una dintre cele mai tragice imagini ale istoriei contemporane, alături de ciuperca atomică de la Hiroshima.
Mishima și-a pregătit în detaliu și îndelung sinuciderea, dar nimeni altcineva, cu excepția unui grup restrâns de membri Tatenokai, nu-i cunoștea planurile. Mishima știa de la bun început că puciul său nu avea șanse de reușită, iar traducătorul, biograful și prietenul său John Nathan sugerează că scenariul era un simplu pretext pentru sinuciderea rituală, pe care Mishima și-o dorise din totdeauna. Mishima se întâlnise cu avocatul său, pentru a întocmi un testament clar, prin care le-a lăsat bani celor trei supraviețuitori din grupul membrilor Tatenokai pentru a–și angaja un avocat. În ajunul sinuciderii, Mishima și-a luat rămas-bun de la părinți. Avea 45 de ani.