E BINE SĂ CITIŢI ÎN FAMILIE !

„Copilul nu este o sticlă pe care trebuie s-o umpli, ci un foc pe care trebuie să-l aprinzi” (Montaigne).

CUM NE EDUCĂM COPILUL
Decizia de a deveni părinte este instantaneu şi angajamentul de a-ţi iubi copilul, dar şi de a educa şi modela un bun cetăţean al societăţii. Starea de sănătate, comportamentul copilului suscită zilnic interesul părinţilor. Ei, desigur, trebuie să accepte responsabilitatea de a-şi educa şi îndruma copiii pe parcursul dezvoltării lor, deoarece familia este un spaţiu uman în interiorul căreia se produc procese de cunoaştere, formare şi devenire a personalităţii. Totuşi, a fi părinte nu se rezumă doar la exercitarea unor funcţii educative. Relaţia „părinţi – copii” este o experienţă relaţională unică, care trebuie înţeleasă bine pentru a fi trăită din plin şi în mod fericit.
Vă recomandăm unele surse de informare din colecţiile bibliotecii „Ovidius” care vă pot fi de ajutor în creşterea şi educarea copilului Dvs.

FORMULA EDUCAŢIEI EFICIENTE ÎN FAMILIE
Expoziţie de carte din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

Briers, Stephen. Ghid practic pentru părinţi / Stephen Briers ; trad de Iustina Cojocaru. – Iaşi : Polirom, 2009. – 252 p. – (Psihologia copilului & Parenting).
Autorul speră ca lectura acestei cărţi să fie o experienţă agreabilă pentru părinţi, deoarece le oferă posibilitatea de a afla mai multe despre mintea copiilor. În paginile cărţii ei vor descoperi multă informaţie care îi va inspira şi ajuta la educarea copilului să se autocontroleze, la cultivarea încrederii în forţele proprii, învingerea stresului şi dezvoltarea aptitudinilor. Cartea oferă tehnici şi strategii eficiente de pregătire a copiilor pentru viaţă.

Crain, William. Dreptul la copilărie : Cum să ne lăsăm copiii să-ţi trăiască copilăria în societatea actuală, orientată spre performanţe / William Crain ; trad. de Anacaona Mîndrilă. – Bucureşti : Ed. Lucman, 2003. – 270 p. – (Succesul copilului meu).
Cartea este un îndrumar de preţ pentru toţi părinţii care doresc să-i ofere copilului lor şansa de a se dezvolta armonios, complex, de a creşte şi a se maturiza cu bucurie.

Della Torre, Ada. Greşelile părinţilor / Ada Della Torre ; trad. de Ilie Suela-Firu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi pedagogică, 1980. – 176 p. – (Pentru părinţi).
Volumul dat este relatarea unei profesoare şi mame despre unele greşeli ale părinţilor, aşa cum reies ele din experienţa zilnică în relaţiile cu copiii. Autoarea scrie simplu, ca o mamă care se adresează altor mame, împărtăşindu-le păţaniile ei pe care însă le comentează, atât cu sinceritate autocritică, dar şi cu infinită dragoste şi înţelegere a sufletului de copil.

Dolto, Francoise. Ce să le spunem copiilor : când sunt foarte mici, când sunt trişti, când sunt bolnavi, când se bucură / Francoise Dolto ; trad din franceză de Delia Şepeţean Vasiliu.– Bucureşti : Ed. 3 TREI, 2005. – 190 p. – (Psihologie practică).
Părinţii vor afla cât de importante sunt cuvintele rostite sau nerostie în legătură cu unele evenimente care marchează viaţa unui copil. Bazându-se pe experienţa nenumăraţilor ani de practică psihanalitică alături de copii, adolescenţi, părinţi sau tutori, autoarea, celebră pediatră şi psiahalistă franceză, oferă în această carte sfaturi şi îndrumări pentru interacţiunile de zi cu zi cu copilul.
Dumesnil, Francois. Tot ce trebuie să ştie părinţii : 90 de întrebări şi răspunsuri / Francois Dumesnil ; trad : Iulian Moga, Ioana Aneci. – Iaşi : Polirom, 2010. – 246 p. – (Psihologia copilului & Parenting).
Citind cartea părinţii vor afla răspuns la multe întrebări, pe care probabil şi le-au pus deja sau poate se vor ciocni de aşa probleme în viitor. Iată unele din aceste întrebări: Sunt copiii de azi prea răsfăţaţi? Putem învăţa de la copii? Pot avea copiii secrete? Cum să ne descurcăm cu un copil care trece prin perioada de negaţie? Care sunt calităţile unui bun părinte? Cum să favorizăm relaţiile bune între fraţi şi surori?

Langis, Robert. Când să spunem nu copiilor / Robert Langis ; trad de Corina Covaci. – Iaşi : Polirom, 2010. – 200 p. – (Psihologia copilului & Parenting).
Autorul a scris această carte cu scopul de a uşura misiunea educativă a părinţilor şi de a creşte plăcerea traiului alături de copil. În carte sunt prezentate cele mai potrivite metode de a refuza un copil în dorinţa lui, atunci când este cazul şi de a-l convinge că avem dreptate.

Renaud, Helene. 8 metode eficiente pentru educarea copiilor / Helene Renaud, Jean-Pierre Gagne ; trad. de Aurora Irimia. – Iaşi : Polirom, 2011. – 230 p. – (Psihologia copilului & Parenting).
Autorii ne prezintă tehnici educative dinamice, elaborate în baza a numeroase informaţii sistematizate, studii de caz. Ei oferă sfaturi practice părinţilor: cum să-i asculte cu adevărat pe copil, cum să-şi dezvolte responsabilitatea de părinte, exerciţii pentru evitarea conflictelor în familie. Citind cartea veţi afla în ce tip de părinte vă regăsiţi: părinte autoritar, părinte temător, părinte-dicatator, părinte-ghid, părinte-complice.

Vallieres, Suzanne. Trucuri psihologice pentru părinţi : Cum să ne educăm copilul (3-6 ani) / Suzanne Vallieres ; trad. de Aurora Irimia. – Iaşi : Polirom, 2010. – 270 p. – (Psihologia copilului & Parenting).
Cele mai frecvente întrebări ale părinţilor îşi găsesc răspuns în această carte.
Cum se favorizează gustul pentru lectură?
Cum să reacţioneze când copilul minte?
Ce facem dacă copilul refuză să plece la culcare?
De ce unii părinţi se simt incapabili să spună „nu” copilului?
Cum se face respectată disciplina?
Părinţilor le sunt propuse metode de intervenţie chibzuită şi corectă în diverse asemenea cazuri, pentru a-i asigura copilului un mediu familial armonios, prietenos, pentru a-l pregăti să treacă cu succes prin diferite etape din viaţa lui, de la grădiniţă până la şcoală.
Postat de Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal.

CLUBUL „VRAJA CUVÂNTULUI” LA PRIMA ŞEDINŢĂ

Activitatea a fost deschisă de Elena Butucel, directorul bibliotecii, prezentând scopul şi obiectivele acestui nou club deschis pentru toţi doritorii de a-şi modela un limbaj corect, coerent, expresiv şi frumos. Grupul-ţintă preconizat sunt liceenii din clasele superioare, studenţii, veniţi împreună cu profesorii, bibliotecarii de la instituţii de învăţământ din Chişinău.
Ca formă de activitate am ales să fie lecţii publice prezentate de personalităţi cunoscute în domeniul lingvistic, literar, cultural. Accentul va fi pus pe învăţarea artei comunicării eficiente, la prima şedinţă fiind invitată cu o astfel de comunicare publică dna Silvia Grossu, doctor în istorie, conferenţiar, catedra Comunicare a Universităţii de Stat din Moldova.
În degresiunea lirică de la începutul comunicării sale Silvia Grossu a vorbit celor prezenţi despre bunicile ei uimitoare care au învăţ-o de mică: „Înconjoară-te cu vorbe frumoase şi vei merge mai uşor prin viaţă”. Iată adevărata înţelepciune populară! Deoarece omul care vorbeşte frumos este înconjurat parcă de un nouraş luminos. Persoana care abordează un mesaj deschis, prietenos tot emană lumină. Iată unde este vraja cuvântului! De aceea se bucură mult că sunt persoane care au grijă să-şi formeze şi dezvolte continuu un vocabular frumos, elevat, printre ei fiind şi cei care au dorit să participe la această primă şedinţă de lansare a clubului „Vraja cuvântului” de la biblioteca „Ovidius”.
Ce au aflat cei veniţi în sala bibliotecii ?
Cuvintele au pondere semantică mare, trebuie să fim foarte atenţi atunci când vorbim, comunicăm ceva unui public, unui prieten sau în familie. Dacă vom transmite mesaje pozitive în vorbirea cotidiană, vom induce o comunicare eficientă. Importanţa vocabularului bogat şi curat semantic este mare.
Cum obţinem aşa ceva?
Publicul a fost familiarizat cu metodele care se pot utiliza pentru a avea un vocabular curat: tehnica supravegherii personale a vocabularului nostru, delegarea supravegherii vocabularului nostru altei persoane (rugăm un prieten, coleg de şcoală sau de la serviciu să ne facă observaţiile necesare în caz de pronunţare incorectă), scrierea pe o foaie a cuvintelor parazit (pentru a vedea cât de urât sună să repetăm mereu în vorbirea noastră unele cuvinte). -au dat sfaturi şi pentru evitarea cacofoniilor: inversarea cuvintelor, intercalarea în frază a unui nou cuvânt. A urmat un exerciţiu practic foarte interesant, în scopul evidenţierii importanţei formulării frazelor, deoarece locul fiecărui cuvânt în frază îi atribuie un sens şi conotaţie diferită pentru receptorul căruia îi este adresată.
Zi de zi putem să ne îmbogăţim şi înfrumuseţa vocabularul nostru.
Cum?
Să citim zilnic în voce un fragment dintr-o carte, o revistă, un ziar, deoarece memoria rostirii este mai mare, faţă de memoria auditivă sau vizuală.
Concluzia la care a ajuns publicul – potrivirea cuvintelor în vorbire este foarte importantă pentru a transmite un mesaj corect, anume cel dorit de noi, pentru o comunicare eficientă în familie, la şcoală, la serviciu, în public, etc.
La următoare şedinţă Silvia Grossu va elucida care sunt criteriile structurării unui discurs public. Membrii clubului, înscrişi la prima şedinţă, vor fi anunţaţi despre data organizării acestei activităţi. Sunt invitaţi şi alţi doritori de a-şi dezvolta noi competenţe de comunicare cu publicul. Şedinţa este preconizată pentru luna aprilie.
Urmăriţi blogul nostru pentru mai multe detalii.
Postat de Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal.

ANA BLANDIANA – 70 DE ANI DE LA NAŞTERE

Revistă bibliografică din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

Ana Blandiana, pe numele ei adevărat Otilia Valeria Coman, s-a născut la 25 martie 1942, în Timişoara. Este o poetă şi o luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviurile acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate. Ana Blandiana s-a implicat în viaţa civică printr-o serie de acţiuni în cadrul Alianţei Civice, fiind unul din iniţiatorii acesteia, pe care o conduce între anii 1991 şi 2001. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din anul 1982, în prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Estonia, Suedia, Norvegia, Franţa, Spania,Macedonia, Vietnam, China şi multe alte ţări.

Blandiana, Ana. Poeme 1964 -2004 / Ana Blandiana. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 384 p.

Volumul cuprinde o serie de poeme scrise în perioada anilor 1964-2004. În aceste versuri cititorul va descoperi sublimul esenţei blandiene, farmecul cuvintelor minunate şi pline de subînţeles.




RUGĂCIUNE
Să stau culcată în zăpadă,
cu braţele larg desfăcute,
Închipuind o nespus de frumoasă
Cruce cuprinsă de somn
Dinadins,
Pe care doar îngerii ar merita
să se răstignească
Pentru păcate făcute
În paradis.
Alb fără margini
Şi linişte neîncepută,
Nori destrămaţi în flori
Troienindu-mă lin,
În timp ce lacrimi fierbinţi
Se nasc sub pleoapele-nchise
Şi-ngheaţă nainte de-a curge
Din vise.
Amin.

Blandiana, Ana. Calitatea de martor / Ana Blandiana. – Ed. a 3-a. – Bucureşti ; Ch. : Litera International, 2004. – 480 p. – (Biblioteca şcolarului ; 495).
Cartea conţine un tabel cronologic, cu un set de fotografii ale autoarei care îşi iau începutul din 1944 şi finisează cu imagini din anul 2004. „Calitatea de martor” este o tabletă ce conţine mai multe eseuri. Tabletele ei pornesc de la propriile ei trăiri, care îşi cer dreptul la confesiune. Tabletele Anei Blandiana sunt pentru cititori un prilej de speranţă şi optimism.


Blandiana, Ana. Cele patru anotimpuri / Ana Blandiana. – Bucureşti: Albatros, 1977. – 144 p. Nuvelele din volumul „Cele patru anotimpuri” trebuie înscrise în bibliografia obligatorie a celor care vor să cunoască proza românească. În aceste nuvele autoarea încearcă să descrie realitatea care o înconjoară, tot ce vede şi trăieşte.
„Scrierea prozei mi-a dat sentimentul nu numai că pun astfel poezia în adăpost de realitate, ci şi mă apăr, închizând-o în carte, pe mine însumi de ea” – astfel a comentat autoarea apariţia acestor nuvele.

Blandiana, Ana. Sertarul cu aplauze / Ana Blandiana. – Ch. ; Bucureşti : Litera. David,1998. – 312 p.
„Sertarul cu aplauze” este o lucrare cu adevărat de sertar, scrisă fără gândul şi speranţa publicării între anii 1983-1989 (ultimul capitol apare în 1991) şi reprezintă încercarea autoarei de a depăşi definiţia genurilor uzitate până atunci, cât şi primejdiile cenzurii interioare. Ediţia întâi a fost publicată la editura Tinerimea în anul 1992, iar în 1993 a apărut la Slaide Verlag din Gottingen versiunea germană cu titlul „Die Applaumaschine” apoi republicată în 1998 în colecţia de buzunar a editurii Fischer.

Blandiana, Ana. Întoarcerea lui Arpagic / Ana Blandiana ; il. : Livia Coloji. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 88 p.
Volumul de versuri „Întoarcerea lui Arpagic” este un bestseller pentru cei mici. O carte mult aşteptată, versurile delicate şi pline de umor sunt minunat completate de ilustrate jucăuşe. Autoarea ne prezintă o lume în care piersicile au hotărât să fie violete, prunele portocalii şi furnicile poete, o grădină în care îşi fac de cap, de la planta cea mai mică şi până la numeroasa familie pisicească, o stradă în care lupta pentru maidanezi riscă să creeze anarhie... peste care stăpân este bineînţeles, motanul Arpagic. Lumea lui Arpagic este lumea în care tot ce e firesc e miracol.
„De altfel, când am scris prima dintre aceste cărţi, nici-o clipă nu m-am gândit că o scriu pentru copii. Mă jucam cu mine însămi. Abia după ce, publicând-o, copiii au adoptat-o, am continuat să scriu gândindu-mă la ei ca la nişte parteneri de joc” – mărturiseşte autoarea.

Pentru a face cunoştinţă cu alte opere ale autoarei Vă aşteptăm la biblioteca „Ovidius” unde este vernisată expoziţia de carte “Ana Blandiana – culegătoarea de îngeri”.

Publicat de Natalia COJOHARENCO.

CALENDARUL EVENIMENTELOR

PUTEREA CUVÂNTULUI: ARTA DE A COMUNICA

Biblioteca „Ovidius” anunţă lansarea Clubului de comunicare „Vraja Cuvântului”.

Teme preconizate:
 Comunicarea cu auditoriul: forme şi metode de interacţiune
 Simţul umorului – aliatul oratorului
 Importanţa discursurilor, capacitatea de a prezenta atractiv o informaţie
 Comunicarea eficientă, aptitudini de comunicare, vorbirea convingătoare

Formă de prezentare a temelor propuse – lecţii publice

Invitat special: conf. univ. dr. Silvia Grossu, Universitatea de Stat din Moldova. Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Catedra Comunicare

Sunt aşteptaţi: doritorii de a cunoaşte axiomele comunicării, de a-şi dezvolta competenţe de comunicare performantă cu publicul.

Evenimentul va avea loc joi, 22 martie 2012, ora 14.00, sediul Bibliotecii Ovidius, şos. Hânceşti nr. 32, e-mail: ovidius@hasdeu.md, tel. 72-71-94

ION CREANGĂ – 175 ani de la naştere

De curând, împreună cu micii cititori ai bibliotecii, am aniversat pe marele scriitor Ion Creangă în cadrul a mai multor activităţi închinate Marelui Povestitor.
Pe parcursul acestei luni au fost desfăşurate ore de poveste cu genericul În lumea poveştilor lui Ion Creangă în baza operelor: Ursul păcălit de vulpe, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fata babei şi fata moşneagului, Povestea lui Harap Alb. S-au ales anume aceste poveşti deoarece cele două din urmă sunt şi ele jubiliare – 135 ani de la prima publicare. Apoi copiii au fost invitaţi la o oră de lectură: Sfătosul bunic din Humuleşti: Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Grupul ţintă după vârstă al acestor activităţi au fost preşcolarii de la grădiniţele de copii nr 8, 78, 53, 227 şi elevii claselor primare d la gimnaziul nr. 53, şcoala primară nr. 32 şi şcoala internat-auxiliară nr. 5.

Ascultând, vizionând sau citind poveştile lui Ion Creangă în cadrul activităţilor propuse, copiii au cunoscut numeroase figuri din viaţa satului: oameni şi buni şi răi, şi harnici şi leneşi, şi cinstiţi şi necinstiţi, optimişti, veseli, glumeţi, dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună. La finele fiecărei ore de poveste am recurs la o evaluare a cunoaşterii operei lui Ion Creangă, recitind-le fragmente din poveştile îndrăgite şi recunoscute de copiii prezenţi, ei dând dovadă că le plac mult aceste poveşti şi le cunosc destul de bine, înţelegând şi mesajele de învăţătură pe care le-a lăsat lor marele povestitor prin aceste poveşti.
La oră de lectură Sfătosul bunic din Humuleşti. Amintiri din copilărie de Ion Creangă, copiii au făcut cunoştinţă cu mau multă informaţie despre viaţa şi activitatea scriitorului. Activitatea a fost începută în felul următor: A fost odată ca niciodată … (biografia scriitorului fiind redată prin prisma basmului). Poate că la nici un scriitor român nu se potriveşte atât de bine un asemenea început, ca la Ion Creangă. Mai apoi copiii au vizionat fragmentar secvenţe din filmul Amintiri din copilărie. Această metodă de redare a conţinutului capodoperei autobiografice sus numite a fost primită cu mare satisfacţie şi apreciere din partea copiilor şi a profesorilor prezenţi. Rebusul, propus spre rezolvare copiilor la finele activităţii, a încoronat cunoştinţele acestora cu noi detalii din viaţa marelui povestitor humuleştean.
Postat de Victoria CEBANU

IMPRESII DE LECTURĂ

Atunci când mi s-a recomandat “Pupa Russa” de Gheorghe Crăciun m-a încercat frica. De ceva timp încoace nu prea aveam noroc în alegerea lecturii. Unde a dispărut intuiţia mea care îmi sugera ce cărţi să aleg fără a da greş? Tot ce citeam mi se părea fad şi rudimentar. Doream profunzime. Ce mă făceam dacă şi aceasta avea să mă dezamăgească?

Dar tocmai luasem în mâini o carte de o complexitate de-a dreptul uimitoare. E o lectura cat se poate de deschisă, fără prefăcătorie, o adevărată alinare. Câteodată ţi se face plictisitor de la ambalajul frumos al gândurilor, apare dorinţa de a sfida pudicul şi de a spune lucrurilor pe nume. Autorul cărţii a trecut printr-o astfel de lâncezeală şi a ajuns să creeze romanul, după cum mărturiseşte: “îmbătrâneam şi într-o bună zi mi-am spus că n-ar trebui să-mi fie prea greu să ies o vreme din natura mea masculină, cu toate prejudecăţile ei, pentru a încerca să aflu ce înseamnă să îmbraci, scriind o carte, pielea celeilalte naturi, mă gândeam la o carte atât de necruţătoare şi de directă, încât să mi se facă ruşine de toată lumea, mai ales de femeile care m-au cunoscut ca pe un bărbat tandru şi pudic”, autorul intuind că şi cititorii ar dori să roşească până în vârful urechilor atunci când s-ar cufunda în lectură. Tot prin mărturisire autorul scuză natura umană: “Aşa suntem făcuţi noi, oamenii. Înclinaţia lubrică, impudoarea şi neruşinarea sunt peste tot, şi în aerul care îmbracă cele mai fine epiderme, şi dedesubtul celor mai vaporoase rochii. Iată de ce întotdeauna e nevoie de un Dumnezeu”. Gh. Crăciun a ales drept ţintă impudoarea feminină: “Descopeream în mine o stare destul de urâtă, un fel de dezamăgire ruinătoare pe care n-o mai cunoscusem niciodată până atunci. Înţelegeam ca un prost că şi în natura feminină există zone de vulgaritate, murdărie şi instinctualitate brutală”.
Deşi e plină de sex, nu sunt de părere precum cartea ar conţine obscenităţi, ci mai degrabă nişte adevăruri binecunoscute şi vulgare, dar cărora alţi autori le conferă o formă decentă făcând uz de figuri de stil şi tropi. Pe când această carte nu se ascunde după deget, e o carte curajoasă, care m-a determinat să-i admir autorul. Mă întrebam de unde ar putea cunoaşte un bărbat atât de bine o femeie, până în cele mai mici detalii. Cu siguranţă nu poţi obţine o astfel de cunoaştere din surse terţe. Adevărată stupoare mi-a produs prima Nota auctoris care a căzut ca din cer în mijlocul lecturii şi care conţinea dezvăluirea secretului: “Sunt acum în bucătărie şi mă gândesc la acest roman. Şi deodată descopăr că ar trebui să-mi imaginez ceva care sa nu ţină de firea mea şi de mirosul meu de bărbat şi de feromonii mei implacabili şi atunci îmi spun că ar trebui să încep chiar cu un fir de păr, cu senzaţia caldă a unui fir lung de păr care ţi s-a lipit de obraz…”. Şi astfel bărbatul se metamorfozează în femeie. Uimitor cit de bine îi reuşeşte! Nu-i scapă nimic. M-au fermecat transformările creaţiei – pentru a scrie despre o femeie, dânsul se transformă în femeie. “Aha!”, îmi spun, “iată de unde toate aceste detalii intime şi senzaţii pur femeieşti.” La început crezusem că e vorba de încă un autor din acei care se pretind mari cunoscători ai femeilor, necunoscându-se pe dânşii ca bărbaţi. Dar acesta chiar simte din plin toate chinurile unei femei. Iţi vine să crezi că a făcut transplant de suflet!
Titlul cărţii l-am perceput ca pe unul cât se poate de semnificativ în ceea ce priveşte povestea eroinei. Leontina Guran este o personalitate multilaterală comparabilă doar cu o păpuşă rusească care îşi descoperă treptat toate păpuşile de dimensiuni mai mici închise una in alta. Comparaţia mi s-a părut genială, mai ales când savuram din plin fiecare apariţie a unei păpuşi tot mai mici până când m-am trezit în final că nu a mai rămas nimic. Nu sunt sigură de consecutivitate, dar primul aspect al personalităţii eroinei pe care l-am captat a fost fetiţa lipsită de apărare şi supusă dramei numelui ei, format din Leon + Tina: “Îl primise în dar ca pe un bolovan pe care trebuie să-l ţii degeaba în braţe până îţi vine rău de oboseală. Era o greutate (un rucsac? nu un rucsac!) pe care o căra zilnic în spate. Un fel de ham de cal de care nu mai poţi scăpa nici aruncându-te în apă.” Şi asta nu era tot pentru un copil a cărei percepţie a lumii înconjurătoare abia se înfiripă. Atunci Leon a început “să se nască în trupul ei de fetiţă plăpândă. Neputinţa şi îndârjirea din carnea ei revoltată aveau atunci nevoie de sufletul unui băiat.” Dedublarea cu care se luptă ea şi care porneşte de la numele ei e o situaţie cunoscută de cititor. Fiecare din noi trece printr-o astfel de situaţie, numai că declicul care o provoacă poate fi diferit. Trebuie să recunoaştem că suntem şi femeie, şi bărbat.
Alt aspect primordial al pupei russa e cel al unei adolescente bombă care chiar şi când “îşi ţinea palmele lipite de pătura de pe masă, simţeam în ele o excitaţie imperceptibilă, de pisică ce-şi reţine cu mare artă ghearele”. Mai târziu dânsa se transformă într-o femeie fatală, râvnită de orice individ care poartă însemnele bărbăţiei: “Devenise o fată frumoasă pe care n-avea cine s-o iubească. Nimeni nu încerca să afle cum ar fi trebuit s-o iubească pe ea. Era dorită de bărbaţi, era invidiată de colege şi prietene, de parcă ei i-ar fi fost mai uşor pentru ca n-avea suflet. Şi aşa a şi început să meargă înainte de la o vârstă încolo, de parcă sufletul ei nici n-ar fi existat.” Pe când ea visa la cu totul altceva, spunându-şi că “Lumea nu poate fi peste tot aşa, ca în casa lor, trebuia să mai existe şi o altă lume, mai bună şi mai frumoasă. Cu mult mai frumoasă, îşi spunea ea şi deschidea caietele de teme cu şi mai mare silinţă”. Drama e că nu s-a întâmplat nimic deosebit cu ea, aşteptările ei pur şi simplu nu i-au fost împlinite. Drept urmare o încercă “o tot mai pronunţată stare de iritare interioară. Şi o continuă dorinţă de fugă. Sentimentul insuportabil că nimeni nu te-a obligat, dar că tu ai devenit un om slab, la cheremul oricărei întâmplări. Şi că nu mai poţi face nimic. Încerca tot mai des acest sentiment. Iată de ce se abandona cu disperare în cărţi. Căuta ceva care să semene cu viaţa ei. Nu era seară în care să nu deschidă o carte, orice carte, extrasă din bibliotecă absolut la întâmplare. Citea şi se gândea, făcea pauze lungi şi atunci rămânea multă vreme cu ochii pironiţi în pereţi. De unde începuse toată mizeria asta?”. De parcă s-ar simţi responsabil de dilema la care şi-a impus eroina, autorul îi inventează o explicaţie: ”Lipsa iubirii naşte singurătate? Ii plăcea să creadă asta. Se însingurase de mică, fugea de ai ei, mereu cu aceeaşi dorinţă să se desprindă de matcă, să ia lumea în piept. Puiul prostuţ de vrabie care zboară din cuibul cald. Învăţase de mică să-şi ascundă gândurile, faptele, ruşinea şi frica. Mai ales frica. Îşi dispreţuia mama, dar numai ea ştia asta. Îşi ura tatăl, dar numai ea ştia asta. Şi câteodată i se făcea milă de ei. Erau nişte oameni prea simpli. Înduioşător de simpli. Ăsta era adevărul”.
In acelaşi timp romanul face o paralelă, neexcluzând nimic din coloritul vremurilor de tranziţie de la comunism la capitalism – turnătorie, frică, instabilitate, aducând în scenă detalii ce nu pot fi întâlnite în cărţile de istorie, uneori doar prin cuvinte astfel stivuite încât să redea realismul vieţii indivizilor care încercau să ţină pasul cu societăţile civilizate, care “n-au timp niciodată, îşi amână sentimentele, se prefac că nu pot mai mult, laşitatea lor de fiinţe copleşite de greutăţile vieţii, speriate, abrutizate de muncă, de ameninţările viitorului, de acea dihanie perversă care le roade viscerele de oameni tineri trăindu-şi zilele cu vedenia bătrâneţii în cap.” Şi doar copiii, în lipsa lor de griji, trăiau cu adevărat în acele vremuri dramatice, savurându-şi libertatea, jucându-se cu cuvintele şi înţelesurile.
Este de admirat curajul autorului de a omite în paragrafe întregi semnele de punctuaţie, recurgând la trucuri precum abuzuri evidente şi deliberate de repetiţii, epitete şi alte figuri de stil şi riscând a fi supus unei critici nu tocmai constructive şi de a nu fi bine primit de cititor. Dar totul e mai mult decât feeric – jocuri de cuvinte, termeni amalgamaţi, un şir de vorbe ilogice, dar şi logice in acelaşi timp. Ai senzaţia ca iată prinzi firul, apoi iată-l pierzi, un joc de-a pisica cu şoarecele. Totul se împleteşte ca într-un caleidoscop, se şterg contururile şi se încalcă graniţele. Imagini atât de complexe se perindă prin faţa ochilor încât nu poţi decât să le ghiceşti.
Sunt şi goluri pe care trebuie să le umpli singur, în dependenţă de ce dispui în dotare, fraze aluzive care-ţi descopăr totul şi nimic. Cartea e atât de intensă încât ai nevoie să faci pauze îndelungate şi să te desprinzi din lumea ei care sta să te înghită. Anume pe ea am căutat-o de câteva zeci de cărţi încoace!
IULIA CIORNÂI, cititor fidel

LECTURI UTILE PENTRU ADOLESCENŢI

Adolescenţa este perioada cea mai activă a vieţii. Această perioadă are o energie imensa şi se ghidează după ideea de a schimba lumea. Adolescenţa este vremea unor mari confuzii si incertitudini. Un picior este încă în copilărie, iar cu celălalt se caută un punct de sprijin in viaţa de adult. Mersul adolescentului este sau un pas înainte, doi înapoi – sau doi paşi înainte, un pas înapoi. Adolescenţii se luptă cu problemele vârstei lor privind sexualitatea, cerinţele familiei si ale prietenilor, dependenţa versus independenţa, cu dileme sub multe aspecte ale vieţii.
Un studiu realizat de curând în Marea Britanie ne prezentă o concluzie descurajantă, şi anume că mulţi tineri apreciază drept lecturi sms-urile, email-urile şi post-urile de pe Facebook şi Twitter.
Biblioteca „Ovidius” a hotărât să iniţieze informarea tinerilor lecturi care le pot veni în ajutor. Ne vom adresa adolescenţilor care ştiu să savureze o carte bună, prezentând periodic ediţii pe diverse teme de interes pentru ei.

REPERE PSIHOLOGICE PENTRU ADOLESCENŢI
Revista bibliografică din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

Maxwell, John C. Cum să devii o persoană cu influenţă / John C. Maxwell, Jim Dornan. – Bucureşti : Ed. AMALTEA, 2002. – 220 p.
Ce ţi-ai dorit în copilărie să devii atunci când vei fi mare? Ai visat să devii un actor, sau cântăreţ celebru? Poate ai vrut să devii atlet la Olimpiade sau unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe lume. Cu toţi avem visuri şi ambiţii. Însă, indiferent cât succes ai în prezent, încă mai ai vise şi ţeluri ce aşteaptă să fie împlinite. Această carte are mesajul de a te ajuta să-ţi realizezi visurile, autorii vor să te ajute să-ţi dai seama ce potenţial ai.
John C. Maxwell, este fondatorul Editurii INJOY, o organizaţie care are ca scop să ajute oamenii să-şi atingă potenţialul personal maxim.
Nichols, Michael P. Ascultă-mă ca să te ascult / Michael Nichols P. – Bucureşti : Ed. Trei, 2009. – 459 p.
O persoană vorbeşte, cealaltă ascultă. Este atât de simplu, încât ni se pare de la sine înţeles. Din păcate, majoritatea ne considerăm nişte ascultători mai buni decât suntem. De ce atunci când vorbim cu membrii familiei, cu partenerii, colegii sau prietenii nu reuşim să stabilim o legătura? În ce fel se opun reacţiile emoţionale comunicării autentice?
Această carte bine gândită, amuzantă şi empatică a ajutat deja peste 100000 de cititori să depăşească anumite conflicte şi să-şi transforme relaţiile personale. Experimentatul terapeut Mike Nichols oferă exemple vii, tehnici uşor de învăţat şi exerciţii practice ce ne pot ajuta să devenim ascultători mai buni – şi să ne facem auziţi şi înţeleşi chiar şi în situaţii dificile.
Cosnier, Jacques. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor / Jacques Cosnier. – Iaşi : Polirom, 2007. – 182 p.
Emoţiile, sentimentele, dispoziţiile şi pasiunile animă viaţa cotidiană şi reprezintă elementele fundamentale ale acestora. Convenţiile sociale ne obligă însă adesea să le canalizăm într-o anumită direcţie sau să ni le reprimăm. Chiar şi studiul lor stă sub semnul ambiguităţii: pentru sociologi emoţiile ţin de psihologie, iar psihologii nu le analizează decât sub aspect patologic. Etologia le-a aplicat propriile metode de observare şi evaluare specifice muncii de teren. Jacgues Cosnier, medic, psihanalist şi etolog, oferă în această lucrare răspunsuri personale la câteva întrebări legate de psihologia emoţiilor: Ce sunt emoţii de bază şi cum se definesc? Emoţiile sunt universale sau sunt specifice fiecărei societăţi? Eradicarea emoţiilor este oare o perspectivă de dorit pentru umanitate?
Gratch, Alon. Dacă dragostea ar putea gândi / Alon Gratch. – Bucureşti : Ed. Trei, 2010. – 291 p.
Pare întotdeauna că te îndrăgosteşti de cine nu trebuie? Simţi mai mereu că partenerul tău nu se ridică la nivelul aşteptărilor? Eşti îndrăgostit de cineva care nu te iubeşte la rândul său?
Autorul cărţii a identificat şapte tipare cere ne împiedică să găsim dragostea şi fericirea. În această carte el ne arată cum să recunoaştem tiparul de relaţie pe care-l repetăm, să acceptăm părţile bune şi părţile rele din relaţiile noastre şi ne ajută să reuşim să ne gândim la relaţiile noastre, atât de pline de sentimente care, uneori, ne copleşesc. El ne arată cei trei paşi necesari pentru a ne opri din repetarea acestor tipare ale iubirii iluzorii şi a găsi iubirea reală şi durabilă.

Radu, Nicolae. Teste psihologice pentru orientarea în carieră şi autocunoaştere / Nicolae Radu. – Iaşi : Polirom, 2007. – 180 p.
La întrebarea „La ce serveşte testarea psihologică?”, răspunsul poate fi surprinzător de simplu. În primul rând, serveşte la o mai bună cunoaştere de sine şi a celor din jur. În al doilea rând, se poate spune că testarea psihologică ne ajută să fim mai buni decât suntem. Temerile noastre, frica de a nu greşi, dificultăţile de adaptare în condiţii de repetată schimbare pot deveni amintiri.Testele psihologice adunate în această carte vă cer un efort de voinţă şi sinceritate. Nu aveţi nimic de pierdut! Important este să încercaţi!
În cartea prezentă, specialiştii ţin de o serie de parametri, precum coeficientul de inteligenţă (QI), capacitatea de concentrare, distribuirea atenţiei, nivelul de socializare, stabilitatea emoţională etc. Aprecierea corectă a capacităţilor individuale permite un pronostic, favorabil sau nu, referitor la reuşita profesională şi la succesul iniţiativelor personale.
Selecţie: Victoria CEBANU

FILE DE ISTORIE

200 DE ANI DE LA RĂPIREA BASARABIEI
1812 - 2012
În conformitate cu stipulaţiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti din 1812, Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus. Anexarea Basarabiei de către Rusia Ţaristă rămâne a fi una din cele mai complicate şi tragice probleme ale istoriei noastre. În anul 2012, anul împlinirii a 200 de ani de la acest eveniment nefast în soarta poporului nostru, se fac publice tot mai multe aprecieri şi exprimări ale regretului în legătură cu evenimentele tragice care au avut loc în acea perioadă.

În lista bibliografică de mai jos propunem publicului, dornic de a se informa despre această perioadă, studii istorice ce cuprind analize şi sinteze ale evenimentelor aşa cum au fost, în care se elucidează influenţa anului 1812 în destinul Basarabiei.

ANUL 1812 ÎN DESTINUL BASARABIEI
Listă bibliografică de recomandare din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

1. Anul 1812 în destinul Basarabiei : Basarabia – victimă a expansionismului rusesc / Asociaţia pentru Literatura şi Cultura Română „Astra” – „O. Ghibu”. – Ch., 2002. – 52 p.
2. Anexarea Basarabiei sub ţarul Alexandru I // Hofbauer Hannes, Roman Viorel. Bucovina. Basarabia. Moldova. – Bucureşti, 1995. – P. 49-57
3. Basarabia sub ocupaţia ţaristă // Istoria Basarabiei : de la începuturi până în 1994 /coord. : Ioan Scurtu. – Bucureşti, 1994. – P. 17-43
4. Brătianu, Gheorghe I. Problema Basarabiei în 1812 // Brătianu Gheorghe I. Basarabia : Drepturi naţionale şi istorice. – Bucureşti, 1995. – P. 14-28
5. Bruhis, Mihail. Alipirea Basarabiei la Rusia în anul 1812 privită ca scizionare a Voevodatului Moldovei şi a poporului său // Bruhis Mihail. Rusia, România şi Basarabia: 1812. 1918. 1924. 1940. – Ch., 1992. – P. 122-146.
6.Cazacu, Petre. Moldova dintre Prut şi Nistru sub Imperiul Rus // Cazacu Petre. Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918. – Ch., 1992. – P. 94-236
7. Cernovodeanu, Paul. Războiul ruso-turc din 1806-1812 şi anexarea Basarabiei // Cernovodeanu Paul. Basarabia. Drama unei provincii istorice româneşti în context politic internaţional. 1806-1920. – Bucureşti, 1993. – P. 12-64.
8. Coşu, Armand. Basarabia sub ocupaţia ţaristă // Istoria Basrabiei : De la începuturi până în 1998. – Bucureşti, 1998. – P. 36-65.
9. Djuvara, Neagu. Răpirea Bucovinei (1755). Pierdem pentru prima oară Basarabia (1812) // Djuvara Neagu. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. – Bucureşti, 2010. – P. 170-173.
10. Halipa, Pantelimon. Anexarea Moldovei dintre Prut şi Nistru de către imperiul rus. Metoda rusească de rusificare a poporului românesc dintre Prut şi Nistru // Halipa Pantelimon. Moraru Anatolie. Testament pentru urmaşi. – Ch., 1991. – P. 13-34.
11. Iachim, Ion. Anexarea Basarabiei // Iachim Ion. Istoria Rusiei. – Ch., 2006. – P. 65-68.
12. Iorga, Nicolae. Răpirea Basarabiei // Iorga Nicolae. Neamul românesc în Basarabia. – Bucureşti, 1995. – P. 272-297.
13. Jarcuţchi, Ion. Pacea de la Bucureşti : (din istoria diplomatică a încheierii tratatului de pace ruso-turc de la 16 (28) mai 1812) / Ion Jarkuţchi, Vladimir Mischevca ; Acad. De ştiinţe a Republicii Moldova, Inst. de Istorie. – Ch. : Ştiinţa, 1992. – 200 p.
14. La răscrucea de veacuri. (De la Pacea de la Iaşi până la Pacea de la Bucureşti: 1792-1812) //Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă. – Ch., 1992. – P. 178-198.
15. Moraru, Anton. Războiul ruso-turc (1806-1812) şi apariţia problemei Basarabiei. Anexarea Basarabiei. Instaurarea regimului colonial (1812-1860) // Moraru Anton. Istoria românilor : Basarabia şi Transnistria (1812-1993). – Ch., 1995. – P. 6-47.
16. Nistor, Ioan Silviu. Efectele anexării Basarabiei asupra românilor din Transnistria / Nistor Ioan Silviu. Istoria românilor din Transnistria. – Bucureşri, 1995. – P. 34-39.
17. Pelivan, Ioan. Din suferinţele Basarabiei sub stăpânirea rusească // Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti : Antologie. – Bucureşti, 1996. – P. 3-15.
18. Poştarencu, Dinu. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus / Dinu Poştarencu. – Ch. : Prut Internaţional, 2006. – 304 p.
19. Poştarencu, Dinu. O istorie a Basarabiei : în date şi documente (1812-1940) / Dinu Poştarencu. – Ch. : Cartier, 1998. – 220 p.
20. Tomuleţ, Valentin. Cronica protestelor şi revendicărilor populaţiei din Basarabia (1812-1828). Vol. II / Valentin Tomuleţ ; Univ. de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Psihologie. – Ch. : CEP USM, 2007. – 406 p.
21. Бессарабия в перод царской окупации // История Бесарабии : От истоков до 1998 года. – К., 2001. – С. 34-63.

CONFERINŢĂ LITERARĂ

Un bun prilej de a afla mai multă informaţie despre procesul literar din Basarabia au avut elevii de la liceele „Mihai Viteazul”, „Univers LIONS”, „Nicolae Sulac” şi studenţii de la Colegiul de Construcţii şi Colegiul Politehnic din Chişinău care au participat la conferinţa literară „Consistenţa filozofică a demersului critic al cercetătoarei literare Ana Bantoş”
Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius”, a prezentat un scurt fişier biografic al cercetătoarei literare Ana Bantoş, menţionând aportul deosebit pe care îl are în viaţa literară din ţară.
Doina Barbăroşie, elevă la Colegiul de Construcţii din Chişinău, a prezentat un mic eseu despre viaţa şi teme principale abordate în studiile critice ale cercetătoarei literare Ana Bantoş, menţionând că articolele şi studiile expuse de această autoare le sânt de ajutor în procesul de studiu a literaturii române contemporane.
Ana Bantoş a mulţumit pentru efortul depus de acei care s-au aplecat deja asupra studiilor sale literare. Întotdeauna are amintiri frumoase de la întâlnirile cu cititorii la care a participat de multe ori împreună cu alţi scriitori.
Conferinţa a continuat cu o expunere destul de detaliată a cauzelor care au motivat-o să persevereze în studiul proceselor literare din Basarabia postbelică – de la începutul activităţii sale de cercetare şi până în prezent. Cunoştea bine literatura din Basarabia de aceea după 1989 s-a străduit să readucă informaţia despre scriitorii basarabeni şi peste Prut, pentru a-i readuce în circuitul literar românesc şi universal. A scris mai multe articole şi studii, sunt editate deja câteva volume de carte, primul apărând la Iaşi cu titlul „Dinamica sacrului”.
Autoarea a făcut apoi o prezentare a temelor incluse în ultimul volum „Deschidere spre universalism: Literatura română din Basarabia postbelică”, apărut în seria „Biblioteca revistei „Limba Română” în anul 2010.
În încheierea prelegerii sale cercetătoarea Ana Bantoş a recomandat elevilor şi studenţilor din sala bibliotecii să citească cărţi bune de analiză şi critică literară, de filozofie şi alte ştiinţe, fapt ce îi va ajuta să-şi formeze opinii corecte şi să-şi formuleze gândurile în caz de necesitate.

Copiii Chişinăului citesc o carte

În acest an în cadrul programului de lectură copiilor le este propusă o carte foarte atractivă, a cărui autor este Ovidiu Creangă.

Fişă biografică: Ovidiu Creangă s-a născut la 14 februarie 1921 în satul Vărzăreşti, aflat la vre-o 60 km de Chişinău. Părinţii lui erau români care după reunirea Basarabiei cu România, după 27 martie 1918, au fost trimişi în Basarabia care ducea lipsă de funcţionari. Mai apoi s-au reîntors în România. A absolvit cu brio şcoala , urmând Politehnica, alegând profesia de chimist. Din cauza unor divergenţe cu oficialităţile a emigrat şi la vârsta de 62 de ani s-a stabilit cu traiul în Canada, peste doi ani reuşind să-şi deschidă o mică afacere de familie. Deşi securitatea i-a făcut mari greutăţi, le-a învins şi şi-a urmat cariera în mod strălucit şi cu succese care au făcut mare cinste neamului nostru. De la 80 de ani a început să scrie literatură, mici povestiri şi poveşti pentru copii, dar şi amintiri despre viaţa din România, fiind şi un activ corespondent al ziarelor şi revistelor de cultură din ţara natală, pentru care are o continuă dragoste neţărmurită.
Nu întâmplător în poveştile lui Ovidiu Creangă sălăşluieşte spiritul marelui humuleştean, scriitorului Ion Creangă, a cărui nume îl poartă cu mândrie. Şi în poveştile sale binele şi răul duc un război fără de odihnă.
Deci, invităm doritorii de a face cunoştinţă cu personaje „de pomină”, neobişnuite, de a afla şotii şi năstruşnicii – să intre în lumea fermecată a poveştilor lui Moş Barbălungă. Veţi avea ocazia de a afla multe lucruri interesante despre lumea de altădată, dar şi noutăţi din lumea nouă, unde-şi duce traiul de câteva decenii bune autorul împreună cu familia.
Cât este adevărat şi cât este fantezie în aceste poveşti vom decide împreună cu cititorii care vor participa la programul de lectură „Copiii Chişinăului citesc o carte”. Vă aşteptăm cu drag !

Chişinăul citeşte o carte, ediţia anului 2012

Un program de lectură prioritar în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” este Chişinăul citeşte o carte. Acest program cultural complex, implementat din anul 2004, se desfăşoară anual, cu atragerea unui număr cât mai mare de persoane pentru a lectura împreună o carte. Programul orientează participanţii spre valori literare autohtone, promovând lectura ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă. Un alt obiectiv al programului este afirmarea bibliotecii în calitate de îndrumător, sfătuitor, ghid în lumea cărţilor de calitate.

În 2012 cartea selectată şi propusă pentru lectură chişinăuienilor este volumul de povestiri “Nu mă tentează”, autor Anatol Moraru, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bălţi. Cartea a apărut în anul 2011 la editura Cartier în colecţia „Cartier Rotonda”. Constituită din 13 povestiri, cartea prezintă abisurile şi experienţele unor făpturi umane. Scriitorul se inspiră din viaţa cotidiană, îmbinând reuşit realul cu imaginarul.
Anatol Moraru a creat o literatură pentru toate categoriile de vârstă, aceeaşi povestire fiind accesibilă atât cititorului adolescent, cât şi celui care e deja albit de ani, adică tuturor celor care încearcă să descopere în fiecare cuvânt o nouă conotaţie.


EVENTUALILOR CITITORI LE PROPUNEM CÂTEVA REFERINŢE CRITICE.
„Nu mă tentează” este unul dintre cele mai coerente volume de proză scurtă apărut în ultimii ani în Republica Moldova despre realitatea imediată şi oamenii din jurul nostru. Şi prozatorul a reuşit să realizeze acest lucru, fără a fi neapărat livresc, intelectualist, sofisticat sau, în cele din urmă, intertextualist. (Dumitru Crudu, scriitor)

Frazele din volumul de povestiri „Nu mă tentează” curg fluid. Cele treisprezece povestiri se citesc dintr-o respiraţie, cu zâmbetul pe faţă şi neapărat este nevoie de a lua o pauză pentru a reflecta asupra celor citite, căci de fiecare dată descoperim printre rânduri fire de nisip ce incomodează cu acele ironice, în care se camuflează o morală sedusă de complexele sociale. (Inna Sâtari, masterandă, anul II, facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău)

De la un capăt la altul, cartea surprinde manifestările firii umane cu aspectele ei mai mult sau mai puţin impresionabile, subiectele şi realităţile naraţiunii fiind prezentate cu un ochi lucid, ironic atunci când e cazul, or, naratorul e şi el o voce, căreia hărăzit i-a fost să-şi ducă existenţa în această lume recognoscibilă. (Virgil Botnaru, masterand la Facultatea de Litere, Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi)

În cadrul programului de lectură „Chişinăul citeşte o carte” la biblioteca „Ovidius” vor avea loc mai multe activităţi de promovare şi cunoaştere a cărţii, dar şi a vieţii, operei şi personalităţii autorului. Agenda manifestărilor se va finaliza cu o Conferinţa de totalizare la care vor participa reprezentanţii tuturor filialelor din reţeaua BM.

Vă aşteptăm la bibliotecă pentru a vă delecta cu lectura acestei cărţi,pentru a participa la discuţiile care vor fi organizate, pentru a vă face cunoscute impresiile care sunt aşteptate de autor.

CALENDARUL EVENIMENTELOR

CONFERINŢĂ LITERARĂ
Biblioteca „Ovidius” invită miercuri, 14 martie, ora 13.30 la Conferinţa literară: Consistenţa filozofică a demersului critic al cercetătoarei literare Ana Bantoş.
În cadrul conferinţei autoarea îşi va prezenta volumul „Deschidere spre universalism: Literatura română din Basarabia postbelică” (Chişinău, 2010),cercetare în care şi-a propus elucidarea diverselor şi complicatelor aspecte ale literaturii române din Basarabia postbelică, apreciind-o ca un scut de apărare a unei vieţi dedicate cercetării literare.


REFERINŢE ŞI APRECIERI

„Studiul doamnei prof. Ana Bantoş se remarcă, în primul rând, printr-o actualitate indiscutabilă, răspunzând la imperativul numărul unu al zilelor noastre: dialogul intercultural, care porneşte de la raportul ontologic Eu-Celălalt.”
Acad. MIHAI CIMPOI

„Noul volum al doamnei prof. Ana Bantoş este o cercetare extrem de valoroasă, care pune în lumină conexiuni revelatoare şi bine argumentate prin utilizarea unor procedee critice moderne, contribuind la consolidarea a ceea ce se numeşte literatura română generală.”
Prof. univ. dr. DAN MĂNUCĂ

„Studiul de faţă este şi o pledoarie în favoarea, pe de o parte, a românităţii acestei literaturi şi, pe de altă parte, explicit, a europenităţii ei.”
Prof. univ. dr. MIRCEA A. DIACONU

Vă aşteptăm pentru a vă informa despre fenomenul cultural şi literar basarabean postbelic.

8 martie – Ziua Internaţională a Femeii

FEMEI CU DESTINE DEOSEBITE
Expoziţie de carte din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

Ne plac actriţele care ne fac să plângem, cântăreţele care ne spun ce este fericirea. Ne plac femeile care ştiu să-şi educe copii fără manuale, care pot să prepare cina fără cărţi de bucătărie. Ne plac femeile frumoase care nu reuşesc să se plictisească. Mai recent sunt admirate femeile care se mişcă bine în universul afacerilor.
În ajunul sărbătorii Zilei Internaţionale a Femeii, mai numită şi Ziua Mamelor, la biblioteca „Ovidius” au fost vernisate două expoziţii de carte. Standul „Eternă şi frumoasă – femeia” ne prezintă volume cu cele mai frumoase versuri dedicate femeilor şi mamelor, cât şi cărţi care ne ajută să descifrăm chipul psihologic al femeii fericite.
Un alt stand cu genericul „Femei cu o istorie de succes” aduce în vizorul nostru ediţii dedicate femeilor cu destine deosebite.Prezentăm unele ediţii de la această expoziţie pentru a le face cunoscute unui public larg de cititori.

Femei din Moldova : Enciclopedie / editor : Iurie Colesnic. – Ch. : Museun, 2000. – 312 p.
Femeia basarabeană... Necunoscută în trecut, neînţeleasă nici astăzi, învăluită într-o taină ademenitoare a vremii. Femeia basarabeană – un argument al eternităţii... Femeia şi locul ei în societate este o temă larg discutată de istorici şi sociologi. Schimbarea accentului de pe rolul de gospodină casnică cu cerc limitat de preocupări, soţie, păstrătoare de tradiţii, ocrotitoare a focului din vatră pe cel al femeii cu un larg spectru de preocupări ştiinţifice, sociale, politice de prim rang – necesită o evaluare a procesului evoluţional, o judicioasă comparare a activismului social al femeii în trecut şi în prezent. Enciclopedia Femei din Moldova vine ca o confirmare documentară a faptului că pe aceste meleaguri în toate timpurile au locuit personalităţi feminine deosebite. Volumul include 665 de personalităţi feminine, care şi-au adus obolul la prosperarea culturală, spirituală, socială şi materială a ţinutului nostru şi cuprinde o perioadă istorică destul de vastă, începând cu secolul al XVI-lea şi până în zilele noastre.
Femeia în labirintul istoriei / coord. de proiect : Irina Nechit. – Ch. : Ştiinţa, 2003. – 231 p.
În carte sunt prezentate destinele unor femei care au trecut, fiecare în parte, prin grele încercări în timpul unor evenimente istorice din secolul XX şi care au avut curajul şi forţa de a supravieţui situaţii-limită, păstrându-şi verticalitatea, demnitatea, generozitatea şi feminitatea. Conţinutul cărţii este structurat pe următoarele momente definitorii ale destinului femeii basarabene: femeia ca model de rezistenţă în faţa vicisitudinilor timpului, femeia şi creaţia, femeia ocrotitoare a căminului familial, femeia în condiţiile războiului şi a deportărilor, a conflictului armat din Transnistria, destinul femeii-intelectual, femeia păstrătoare a tradiţiilor, dar şi femeia expusă violenţei sistemului şi exodului.

99 femei ale Moldovei. – Ch. ; Kiev, 2006. – 232 p.
Ediţia ne prezintă 99 de personalităţi feminine cu performanţe remarcabile în diferite domenii de activitate. Femei care contează în politică, care conduc şi decid, femei de excepţie în ştiinţă şi sport, femeile scenei, femei mondene şi sclipitoare, femei care s-au lansat graţie frumuseţii, femei care iubesc Moldova.
De ce 99 de femei? La această întrebare autorii acestei ediţii speciale a revistei „VIP magazin” dau următorul răspuns. Până la cifra de 100, care sa-r fi cerut logic, mai este un loc, lăsat intenţionat, pentru ca fiecare femeie care a făcut ceva meritoriu pentru casa ei, pentru familia ei, pentru compania unde îşi ia salariul sau pentru societate să-l poată râvni.
White, Ellen T. Femei celebre / Ellen T White. – Bucureşti : Litera International, 2008. – 251 p.Cartea Femei celebre vă oferă povestea celor mai fermecătoare femei din istorie: Eva Peron, Greta Garbo, Coco Chanel, Nivella Lawson, Ahgelina Jolie, Edith Piaf, Mata Hari, Jacgueline Kennedy Onassis şi multe alte figuri feminine care au marcat istoria. Succesul lor te va provoca pe tine, femeia modernă, să-ţi testezi limitele seducţiei... O carte plină de umor, ingenioasă şi instructivă, cu ajutorul căreia vei descoperi cum să fii atrăgătoare şi vei primi sfaturi practice, unele de-a dreptul îndrăzneţe, despre seducţia modernă. Istorisirile sunt însoţite de teste de autocunoaştere, citate, fotografii şi detalii biografice inedite. Volumul îţi prezintă toate tipologiile de femei cuceritoare, în care te poţi regăsi.
Bieşu, Maria. Viaţa mea e un turneu ... / Maria Bieşu. – Ch . : Ed. Cartea Moldovei, 2009. – 208 p. Maria Bieşu... Acest nume a devenit de acum legendar. O cale de creaţie strălucită, în care se revarsă într-o minunată armonie ceva neobişnuit şi firesc, simplu şi complicat, clar şi imposibil... Larga-i notorietate, înaltele titluri şi decoraţii artistice, victoriile la concursurile internaţionale, succesele remarcabile pe scenele din cele mai mari oraşe ale lumii – toate acestea i-au revenit cântăreţei de la Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet din Republica Moldova. Viaţa şi activitatea artistică a Primadonei Operei Naţionale o veţi găsi în detalii mai amănunţite în cartea propusă.
Budeanu, Cheorghe. Vai, sărmana turturică... : Amintiri mărturisite despre Maria Drăgan / Gheorge Budeanu. – Ch. : Ed. Atelier,1999. – 112 p.
Este o ediţie modestă între paginile căreia au fost adunate amintiri mărturisite de câţiva dintre acei care au cunoscut-o pe vestita interpretă de muzică populară Maria Drăgan. Sigur că „sărmana turturică” sau „priveghetoarea Moldovei”, cum a numit-o poporul, merită cu mult mai mult. Maria Drăgan n-a putut să trăiască printre noi mai mult decât Eminescu. A murit la vârsta de 39 de ani. A fost o stea pe care am reuşit s-o vedem doar în căderea ei de pe bolta cântecului nostru popular. Maria Drăgan a avut o soartă tragică. Dacă nu se întâmpla ceea ce s-a întâmplat, poate că ne-ar fi tratat în continuare cu cântecele, cu bunătatea şi frumuseţea ei făcându-ne să fim mai puţin haini. Este o carte ce ne relatează mărturisiri dureroase.

Hill, Elisabeth. Lady Diana : A fost odată o prinţesă.... / Elisabeth Hill. –Bucureşti : Ed. Naţional, 1997. – 125 p.Povestea ei s-a scris pagină cu pagină, cuvânt cu cuvânt, încă de la naştere. Nici un palat în care a fost închisă nu i-a putut fereca chipul, nici un turn n-a făcut-o invizibilă: toţi au intrat în viaţa ei, aşa cum toţi au fost de faţă când au ucis-o. Ursitoarele i-au prezis încă de la naştere că o să ajungă regină. Fiind sfârşit de veac, de un mileniu şi de o lume, povestea Dianei a fost povestea unui veac, a unui mileniu şi a unei lumi grăbite să-şi ştie destinul de neştiut, avide să ajungă pe o culme de neatins, dornice să se elibereze din lanţuri care nu cad niciodată.
Taraborrelli, J. Randy. Marilyn Monroe / J. Randy Taraborrelli. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2009. – 405 p.Marilyn Monroe – un nume sinonim cu frumuseţea şi cu faima, cea mai sexy actriţă a tuturor timpurilor – era, în realitate, o femeie mult mai complexă decât imaginea fabricată la Hollywood. Norma Jean Mortensen s-a născut la Los Angeles, în 1926. Copilăria şi-a petrecut-o în familii adoptive şi în orfelinate, fără să-şi cunoască tatăl şi fără să-şi vadă prea des mama, internată într-o instituţie de psihiatrie. Căsătorită la 16 ani, doar pentru scurt timp, a fost descoperită de un fotograf, în timp ce lucra într-o fabrică de muniţie. Succesul nu a întârziat să apară, Marilyn devenind vedetă absolută a anilor 1950. Cartea de faţă este prima care foloseşte secrete, declasificate în 2006, oferind informaţii inedite din viaţa ei.

Dietl, Wilhelm. Femei spion / Wilhelm Dietl. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2010.– 213p.Nu toate femeile spion seamănă cu Mata Hari sau cu celebre „Bond girls”, însoţitoarele lui James Bond. Nu toate sunt seducătoare, ţinând într-o mână rujul şi în cealaltă pistolul. Dimpotrivă, pentru profesia de spion se califică femei pe care le-ai putea lua oricând drept profesoare ori funcţionare oarecare, întrucât regula de bază este să nu atragi atenţia asupra ta. Cartea lui Wilhelm Dietl ilustrează vieţile femeilor care au schimbat faţa spionajului, cu precădere în Al Doilea Război Mondial, indiferent că au lucrat pentru CIA, MI5, KGB sau Stasi. De la cele care au ajuns spioni din motive personale, iubire, solidaritate sau prietenie,la cele care au fost folosite pe post de „capcane cu miere”, o întreagă paletă de motivaţii şi moduri de a face spionaj este prezentă aici.

DOUĂZECI DE ANI DE LA RĂZBOIUL DE PE NISTRU

Bârsan Victor. Masacrul inocenţilor : Războiul din Moldova, 1 martie - 29 iulie 1992 / Victor Bârsan. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993. – 260 p.

Volumul propune cititorului mai întâi unele repere ale destinului istoric al Basarabiei, începând de la perioada medievală, când după războiul ruso-turc din 1806-1812, profitând de slăbiciunea militară a Imperiului Otoman Rusia a ocupat Basarabia şi a început o politică ţaristă de rusificare a acestui ţinut. Autorul ne face o incursiune în dezvoltarea acestui ţinut în perioada sovietizării pentru a ne prezenta care sunt rădăcinile conflictului transnistrean. Urmează o descriere a conflictului zi cu zi, pas cu pas a acestor tragice evenimente a conflictului transnistrean grupându-le în capitole după cum urmează: 1-15 martie – declanşarea ; 15 martie – 1 aprilie : primele eforturi de pace ; 1-7 aprilie: armata rusă ameninţă; 7 aprilie – 18 mai: sabotarea păcii ; 19-26 mai: armata rusă atacă ; 27 mai – 8 iunie: imposibila pace ; 9-18 iunie: înaintea loviturii finale ; 19-25 iunie : asaltul final; Epilog la Tighina; În aşteptarea sfârşitului; Lungul drum al înfrângerii; Pax Sovietica. Războiul a dus la moarte pe cei care s-au ridicat să-şi apere ţara, pe cei care, în Transnistria , au spus deschis ce gândesc, pe cei care s-au împotrivit fărădelegii. Acest război a fost un masacru al inocenţilor.
Totuşi acest război, ca şi pacea sângeroasă care a urmat, a arătat că, oricâte gloanţe, obuze şi rachete ar avea agresorul, el nu poate impune o structură stabilă prin crimă şi teroare. Există conştiinţe care nu cedează în faţa nici unui act de forţă şi atunci, mai există speranţă!

Nota Bene! Astfel îşi încheie autorul studiul despre conflictul transnistrean. Au mai trecut douăzeci de ani. Mai există speranţă?!


Ursu, Valentina. Râul de sânge / Valentina Ursu ; Fotoreporteri: Tudor Iovu, Nicolae Pojoga, Mihai Potârniche, Mihai Vengher. Ch.: Editura Basarabia, 1993. – 176 p. Apărută la Chişinău la peste un an de la conflictul armat, adică în 1993, cartea sugestiv intitulată "Râul de sânge" a fost scrisă de Valentina Ursu, de la Radio Chişinău, spre informarea cititorilor cu secvenţe înregistrate atunci, la cald, ea însăşi fiind reporteră aflată în tranşee, printre combatanţi şi gloanţe. Astfel autoarea ne prezintă zguduitoare dialoguri pe care le-a avut cu combatanţii, cu diverse persoane aflate la conducere în acele localităţi în care se duceau luptele, din care cititorul poate afla realitatea cruntă a conflictului transnistrean aşa cum a fost. Titlurile capitolelor vorbesc de la sine: O armă automată la trei poliţişti ; De ce nu ni se permite să înaintăm ?; Tuturor ne era dragă viaţa ; Nu am venit să omorâm pe nimeni; Bani mulţi sau capital politic; O pată neagră a istoriei.


CONFLICTUL TRANSNISTREAN
Listă bibliografică selectivă din colecţiile bibliotecii „Ovidius”

1. Bârsan Victor. Masacrul inocenţilor : Războiul din Moldova, 1 martie – 29 iulie 1992 / Victor Bârsan. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1993 . – 260 p.
2. Cojocaru, Gheorghe E. Sfidarea separatistă // Cojocaru Gheorge E. 1989 la Est de Prut. – Ch., 2001. – P. 165-184.
3. Conflictul armat de la Nistru // Istoria Republicii Moldova : Din cele mai vechi timpuri până la zilele noastre / Asoc. oamenilor de ştiinţă din Moldova „N. Milescu Spătarul”. – Ch., 2004. – P. 387-390.
4. Conflictul din Transnistria: Adevărul aşa cum a fost el : Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice “Interesele de stat şi rolul organelor de interne în asigurarea ordinii constituţionale, drepturilor şi libertăţilor omului în raioanele de est ale Republicii Moldova” (Chişinău , 12-13 ianuarie 1993). – Ch.: Logos,1993. – 184 p.
5. Evoluţia Republicii Moldova după 1991 // Istoria Basarabiei : De la începuturi până în 1998. – Bucureşti, 1998. – P. 315-325.
6. Femeia în zonele de conflict : Istoria verbală. – Ch. : Ştiinţa, 2006. – 196 p.
7. Grecu, Vlad. O viziune din focarul conflictului de la Dubăsari. – Ch.: Prut Internaţional, 2005. – 180 p.
8. Iovu T. Poduri de foc : Cronica în alb-negru a unui război / Tudor Iovu : text Ion Hadârcă. – Ch.: Arc, 2002. – 120 p.
9. Jantoveanu, Dumitru. Un război mai mult decât absurd // Saka Serafim. Basarabia în Gulag. – Ch., 1995. – P. 311-325.
10. Iacoban, Mircea Radu. Cronologia durerii : documentar // Iacoban Mircea Radu. O cronică a Basarabiei : 1990-1995. – Iaşi, 1995. – P. 140-141
11. King, Charles. Criza din Transnistria // King, Charles. Moldovenii, România, Rusia şi politica culturală / trad. de Diana Stanciu. – Ch., 2002. – P. 183-210.
12. Moraru, Anton. Războiul pentru păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova // Moraru Anton. Istoria românilor : Basarabia şi Transnistria. (1812-1993). – Ch., 1995. – P. 547-552.
13. Munteanu, Anatol. Sacrificiu şi trădare : Războiul de secesiune din Republica Moldova (1990-1992. – Bucureşti, 2005. – 640 p.
14. Snegur, Mircea. Boala separatismului. Situaţia pre-conflict ; Conflictul armat de la Nistru (aspect moral şi politic); Situaţia post-conflict // Snegur Mircea. Labirintul destinului : Memorii. Vol. 2. – Ch., 2008. – P. 425-743.
15. Stafi, Ion. Cronica unui război fără beligeranţi // Stafi Ion. Spovedaniile Basarabiei. – Ed. a 3-a, rev. şi adăug. – Ch., 2007. – P. 127-215.
16. Untilă Veaceslav. Eliberarea lui Ilie Ilaşcu – o dovadă a complicităţii comuniştilor cu Rusia şi criminalii de la Tiraspol // Untila Veaceslav. Petele negre ale guvernării roşii. – Ch., 2004. – P. 24-26.
17. Ursu Valentina. Rîul de sînge / Valentina Ursu ; fotoreporteri : Tudor Iovu, Nicolae Pojoga, Mihai Potârniche, Mihai Vengher. – Ch. : Ed. Basarabia, 1993. – 176 p : fot.

DOUĂZECI DE ANI DE LA RĂZBOIUL DE PE NISTRU

Datoria noastră este de a încerca să deschidem drumul spre adevăr. Prezentăm o altă carte care ne poate ajuta să avem o imagine veridică a acestor evenimente


Conflictul din Transnistria: Adevărul aşa cum a fost el : Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice “Interesele de stat şi rolul organelor de interne în asigurarea ordinii constituţionale, drepturilor şi libertăţilor omului în raioanele de est ale Republicii Moldova” (Chişinău , 12-13 ianuarie 1993). – Ch.: Logos,1993. – 184 p.
În volum sunt incluse 28 de comunicări. Ediţia se deschide cu o adresare către cititori de Constantin Antoci, ex-ministru de interne al Republicii Moldova. Momentele tragice ale conflictului din primăvara – vara anului 1992 au fost trăite incandescent de toţi combatanţii, dar în primul rând, de colaboratorii poliţiei naţionale, care au fost primii ce ţi-au pus pieptul drept pavăză gloanţelor aducătoare de moarte.
Pentru a-şi atinge scopul mârşav, liderii separatismului au trecut cu foc şi durere peste sute de vieţi omeneşti. Din ambele părţi şi-au jertfit viaţa peste 800 de oameni. Mii de cetăţeni au rămas în plină iarnă fără adăpost, sute de persoane şi-au părăsit casa natală şi s-au refugiat în dreapta Nistrului, de teama persecuţiilor la care puteau fi supuşi cei ce nu acceptau regimul separatist.
Cei peste 90 de poliţişti şi carabineri, cărora războiul de pe Nistru le-a curmat suflarea de viaţă, vor rămâne în amintirea poporului ca adevăraţi patrioţi şi martiri ai neamului.
În paginile cărţii sunt relatate momente unice de natură crucială în destinul poporului nostru şi a statului Reublicii Moldova. Comunicările prezintă o imagine veridică a evenimentelor de cotitură din istoria neamului nostru şi trăite de poliţia naţională pe prima linie de apărare a Ţării.
Dorim cu toţii să triumfe adevărul ! Acesta este laitmotivul comunicărilor, bazate pe studiul documentelor oficiale din această perioadă, cât şi pe mărturiile participanţilor la conflictul transnistrean.

BIBLIOCLUB ”SPIRIT ŞI INTELECT”

Poezii de MIHAELA CAZACU
Studentă la Colegiul de Construcţii din Chişinău
Specialitatea: Design Interior

ENUNŢUL PERSONAL CARE O CARACTERIZEAZĂ
Timpul meu a fost ieri, acum, nu-i exclus si mâine…
Pasiunea mea de a scrie a început de la 16 ani, până atunci n-am considerat că sunt în stare să redau în versuri ce văd, ce aud, ce simt şi ce trăiesc sau ce încerc să trăiesc în locul altora.
Dar nu uit de faptul că am în mine o urmă a bunicii mele, care scria versuri pentru copii, în special, pentru nepoţii ei. Cred că are norocul ca harul ei să nu se piardă în neştire, dar să fie auzit, văzut şi simţit prin mine. O altă persoană care a influenţat dintr-un unghi depărtat, dar cu multă siguranţă, a fost profesoara de română, d-na Clima Aurelia, care, prin îndemnul de a citi diverse opere, mi-a stârnit pofta si dragostea pentru literatură.
Autorii preferaţi: M. Eliade, M. Preda, L. Blaga, A. Blandiana, A. Silvestru, M. Garreta. Cu siguranţă nu mă opresc aici, am tot timpul înainte sa mă delectez cu alte dulceţuri de creaţii…
Fiecare poezie în parte am încercat s-o redau în aşa mod, încât să stârnesc fiori şi semne de meditaţie. Sper să fiu înţeleasă şi acceptată, nu pentru că le-aş considera ideale sau mai bune decât altele, ci doar pentru că le-am scris cu mult suflet şi sinceritate.

ARITMIA
E aritmie !
Stele căzătoare
semnalează moartea.
O frunte, înclinată-n pustiire,
ascunde pleoape îngrelate
de genele scăldate-n roua
amintirilor apuse.
Vântul sâcâitor despoaie arborii,
acerb, aduce ploaie în durere.
Talazuri îngrozite
alungă cochilii în spumă,
pe-o plajă alinată
de hoinăritul tălpilor în căutare.
O rază, străbate nemiloasă zarea.
O mână jucăuşă cu
degete-ncreţite de bătrâneţe,
adună-n pumn nisipul tinereţii.
Însă ca timpul, strecurându-se-n neştire
lasă pulberea-n amintire…
În contrast, de plete-ncărunţite,
un roşu se prelinge
din boltă peste valuri…
Luna veghează rece
nemuritorul spirit, camuflat
în chip de bătrânică încremenită.
Uitând să mai respire, de frică
să nu curme ritmul inimii bolnave
Un scârţâit!
O poartă s-a deschis
şi când privi in urmă,
o tânără copilă se ivi… Neclintită,
de parcă s-ar privi-n oglindă,
distinse chipul ei de mai demult,
ce radia imensă prospeţime.
Cu paşii îngrelaţi porni bătrâna, dar…
Negrul i-a acaparat lumina,
poarta s-a închis şi
ochii ei ţintiţi trădau dezamăgire.
O lacrimă-i atinse gura tremurândă,
ce ascundea în colţul ei un zâmbet trist.
Timpanu-i juca după tactul inimii bolnave,
iar conştiinţa număra bătăile
ca paşii într-un vals : 1, 2, 3, 1, 2, 3, 1 şi scade ritmul.
A venit timpul
când totul e ascuns sub plapumă ceţoasă.
Toate-şi pierd din formă şi culoare…
Stai! ! ! Se aude un râs copilăros…
Ah! E al bătrânei...
Acum se ia de mână
Cu Luna - mamă
Şi râde către Stele – Neamul ei…


CIOBUL
Printr-un ochi de ciob
atentă, privesc la două siluete…
Seamănă cu două umbre îmbrăcate-n negru .
În urma lor totul se-ndoaie
precum crengile uscate …
Şiroaie de dor au curs
Şi miroase a putregai de nepăsare …
Brusc… mă trezesc c-o durere
în carnea despicată acerb
de colţul ciobului uitat de vremuri .
Ştii că doare, dar nu ştii
cum se tratează rănile adâncite
în urma miilor de cusături …

ISTORIA TRĂITĂ... 20 ANI DE LA RĂZBOIUL DE PE NISTRU

Vă prezentăm o altă carte pe care deasemenea o găsiţi în colecţia bibliotecii.
Grecu, Vlad. O viziune din focarul conflictului de la Dubăsari. – Ch.: Prut Internaţional, 2005. – 180 p.
Este o carte care descrie conflictul din Transnistria, inclusiv experienţele personale ale autorului. Autorul e născut în oraşul Dubăsari, fost locuitor al acestui oraş până în 1992 când a izbucnit conflictul armat de pe Nistru. În timpul conflictului autorul a luptat ca voluntar de partea Republicii Moldova, iar după câştigarea confruntării militare de către separatişti a fost silit să se refugieze în Basarabia.
Prima parte a cărţii e o scurtă istorie a oraşului Dubăsari. Lîngă oraş este un monument al unor tanchişti sovietici care şi-au pierdut viaţa în timpul războiului. Un alt episod din istoria oraşului este masacrarea a mii de evrei, în septembrie 1941, "de către o echipă specială de nemţi venită la Dubăsari anume cu acest scop", fapt despre care autorul a aflat neoficial de la profesoara sa de chimie, martoră oculară a evenimentului. Autorităţile sovietice nu dădeau însă importanţă respectivului eveniment. Ultimul capitol - "Adresare către populaţia din stânga Nistrului", este unul al concluziilor.

Două decenii de la declanşarea conflictului transnistrean

Tânăra generaţie trebuie să cunoască adevărul despre acest război sângeros. Prezentăm o altă carte dedicată acestui eveniment.



Iovu T. Poduri de foc: Cronica în alb-negru a unui război / Tudor Iovu : text Ion Hadârcă. – Ch.: Arc, 2002. – 120 p.

Albumul cuprinde fotografii în alb-negru executate de corespondentul-fotograf Tudor Iovu, prezent pe linia întâi în războiul din Transnistria. Sânt imagini unicat, care fixează realist un tragic segment istoric, acuzând totodată pe iniţiatorii acestui măcel. .

Sunt prezentate fotografii-document care surprind chipuri şi destine prin care transpare realitatea cruntă a războiului şi a eroilor căzuţi în luptele de la Nistru, este un omagiu adus tuturor participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova Despre acest război nedeclarat este poemul mut, în imagini alb-negre, culese atent de ochiul magic al cronicarului Tudor Iovu, corespondent-fotograf, voluntar pe linia întâi a frontului, publicat deseori pe prima pagină a ziarelor lumii. Tudor Iovu şi-a adunat cutremurătoarea sa epopee caleidoscopică muncind până la epuizare, veghind ore întregi în ploaie, soare sau ger, adeseori sub şuierul gloanţelor.


Originalitatea şi personalitatea imaginilor culese de autor vin de la personalitatea vizionară a celui ce s-a grăbit să le imortalizeze, ştiind că altul în locul lui nu o va mai face nicicând.